Business Magazin

Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)

inapoi la articol

înapoi înainte

Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO) Imaginea 1 / 11

În aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele poetului Mihai Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul craterului, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul ce a format craterul Eminescu. În centrul craterului se observă un lanţ muntos circular. Munţii au o culoare diferită de cea a materialului din crater.

Primul nume românesc de pe Venus este cel al poetei Elena Văcărescu (1866-1947). Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. Craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.

"Darclée", după soprana Hariclea Darclée (1860-1939), este numele dat unei formaţiuni vulcanice denumită "patera", cu un diametru de 15 km, situată la coordonatele 37,4° latitudine sudică şi 263,8° longitudine. Numele a fost aprobat în 2003.

Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret, care a obţinut doctoratul în astronomie la Paris cu teza "Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor", iar ca ministru al educaţiei, a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti. Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.

Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost asteroidul 2331 Parvulesco, care poartă numele profesorului de astronomie Constantin Pârvulescu, director al Observatorului astronomic din Cluj. Asteroidul are un diametru situat între 11 şi 24 km. Face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer prin asteroidul 9495 Eminescu. Este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Este situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotaţie completă în jurul Soarelui odată la 3,23 ani. Se poate apropia la "numai" 140.000.000 de planeta noastră. Diametrul asteroidului Eminescu nu depăşeşte 6 km.

Primul asteroid ce poartă numele unui artist român este 6429 Brâncuşi. A fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA). Asteroidul face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,16 ani şi se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul său este estimat între 4-9 km.

Asteroidul 9493 Enescu poată numele celui mai cunoscut compozitor român: George Enescu. Corpul ceresc fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Situat la peste 250.000.000 km depărtare, asteroidul Enescu are până în 9 km diametru.

Asteroidul 9253, descoperit în 1971 la Observatorul Palomar, poartă numele de 9253 Oberth, după Hermannn Julius Oberth, om de ştiinţă născut la Sibiu şi unul dintre părinţii astronauticii. Un alt asteroid cu nume românesc este 4268 Grebenikov, după Eugeniu Grebenikov, astronom de origine română, născut în Republica Moldova. Asteroidul 9403 poartă numele de 9406 Sanduleak, după astronomul american de origine română Nicolae Sanduleak. Asteroidul 9494 Donici poartă numele astronomului Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaţionale şi primul reprezentant al României în acest for. Asteroidul 10034 Birlan poartă numele astronomului Mirel Bîrlan, care lucrează la Institutul de Mecanică Cerească şi Calculul Efemeridelor din Paris. Biologul şi astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieşte în prezent în Franţa, a "primit" un asteroid cu ocazia împlinirii a 80 de ani, în anul 2000. În iunie 2011, cerul s-a îmbogăţit în iunie 2011 cu un nou nume românesc, cel al astronomului Matei Alexescu. Obiectul care a primit numele "Alexescu" este asteroidul cu numărul 263.516, aflat în centura principală dintre Marte şi Jupiter.

Profesorul de matematică şi astronomul amator Victor Daimaca a descoperit la 3 septembrie 1943 o cometă nouă la limita dintre constelaţiile Lynx şi Ursa Major. A fost prima cometă descoperită de un român, fiind înregistrată la Centrul Internaţional de la Copenhaga sub denumirea de cometa Daimaca 1943c. La mai puţin de 4 luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a găsit o a doua cometă, însă aceasta era descoperită concomitent şi de astronomii Van Gent şi Peltier, fapt pentru care s-a numit van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1. Cometele au fost descoperite cu un binoclu, în acel moment fiind destul de strălucitoare. Acum sunt situate foarte departe de Terra, la 21 miliarde km (cometa Daimaca) şi la 19 miliarde km (cometa van Gent-Peltier-Daimaca).

inapoi inainte

"La steaua care-a răsărit / E-o cale-atât de lungă / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă " sau "Porni Luceafărul. Creşteau / În cer a lui aripe / Şi căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe" sunt versuri prin care orice cititor de limbă română a ajuns mai aproape de poezia cosmosului. citeşte toată ştirea

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.