Business Magazin

Topul celor mai deprimante 10 locuri de munca (GALERIE FOTO)

inapoi la articol

Exigentele fata de munca profesorilor sunt in continua crestere, multi muncesc dupa orele din scoala si apoi isi iau de lucru si acasa, iar in multe locuri sunt nevoiti sa se descurce cu resurse materiale si financiare minime. Efortul de a satisface in acelasi timp exigentele elevilor, ale parintilor, ale scolilor si ale bugetului ii poate dezorienta, creandu-le o senzatie permanenta de inadecvare.

înapoi înainte

Exigentele fata de munca profesorilor sunt in continua crestere, multi muncesc dupa orele din... Imaginea 7 / 11

Topul celor mai deprimante 10 locuri de munca (GALERIE FOTO)

Infirmierele si furnizorii de ingrijire personala la domiciliu, mai ales pentru copii mici sau pentru pacienti care nu-si pot exprima recunostinta din cauza starii lor prea grave de boala, sunt in topul listei celor mai deprimati: 11% dintre angajatii americani in acest domeniu au raportat un episod major de depresie.

10% dintre ospatarii si picolii americani au raportat un episod de depresie majora in ultimul an, iar in randul femeilor incidenta este mai mare – aproape 15%. Salariile mici, munca obositoare si reactiile uneori foarte agresive ale clientilor ii demotiveaza pe multi si le rapesc energia de a continua.

Asistentii sociali, care au de-a face zilnic cu familii destramate, cazuri de violenta casnica, copii abuzati, saracie crunta si birocratie epuizanta sunt si ei expusi la depresie, indeosebi pentru ca natura muncii ii face sa-si dedice tot mai mult timp si energie rezolvarii cazurilor respective, ceea ce ii duce mai repede la epuizare.

Medicii, terapeutii, asistentii medicali au program de munca neregulat, lung si se confrunta zilnic cu boala, moartea si disperarea, iar uneori vietile care depind de ei nu mai pot fi salvate. Aceasta ii face uneori sa vada lumea drept un loc sumbru si fara speranta, apreciaza Christopher Willard, specialist in psihologie la Tufts University.

Artistii, cantaretii, scriitorii au de-a face cu o incertitudine ridicata a venitului, program extrem de neregulat de lucru si sunt expusi uneori la izolare. Circa 9% dintre americanii care se ocupa cu creatia artistica sau literara au raportat un episod major de depresie in ultimul an, iar in randul barbatilor, aceasta este categoria de slujbe asociata cel mai des cu incidenta depresiei – aproape 7% la cei ce au creatia drept principala sursa de venit.

Personalul de suport administrativ, de la secretare si pana la call centere, poate ajunge sa sufere de un caz clasic de disproportie dintre cerintele foarte mari care li se impun si controlul foarte redus pe care ei il pot exercita asupra activitatii din companie. Ei primesc ordine de la toti, trebuie sa le usureze viata tuturor celor din esaloanele superioare lor, dar nu controleaza nimic si rareori li se recunoaste vreun merit.

Lucratorii de la intretinere, instalatorii, mecanicii, cei chemati sa faca ceva doar atunci cand altceva merge prost, au programe de lucru neregulate, depedente de sezonalitate, deseori lucreaza noaptea si de obicei platite prost, desi munca e deseori grea, periculoasa si foarte murdara. In plus, notiunea de lucru in echipa poate fi doar simbolica, iar senzatia de izolare sa devina predominanta.

Consilierii financiari, contabilii, auditorii sunt unii dintre cei mai stresati americani: ei au raspunderea planificarii financiare pentru economiile si pensiile oamenilor si pentru banii companiilor. De aici sentimentul uneori foarte accentuat de vina atunci cand clientii lor pierd bani, nemaivorbind de reactiile de furie ale acestora.

Vanzatorii (e vorba inclusiv de oamenii din departamentele de vanzari ale companiilor) au surse multiple de stres: programul de lucru poate fi foarte lung si neregulat, presiunea de a vinde e foarte solicitanta psihic, unii lucreaza pe baza de comision si nu stiu niciodata exact cand vor incasa urmatorii bani, unii calatoresc si sunt nevoiti sa stea departe de casa si familie, iar daca lucreaza pe cont propriu, nesiguranta veniturilor e si mai mare.

inapoi inainte

Statisticile medicale arata ca stresul generat de programul de lucru sau de natura muncii in anumite sectoare de activitate contribuie la declansarea depresiei sau agraveaza predispozitii pentru depresie in cazul angajatilor, afirma medicii americani. citeşte toată ştirea

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.