Cine mai face angajari?

înapoi înainte

Cine mai face angajari? Imaginea 4 / 11

Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.

Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.

Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.

inapoi inainte

Anul acesta ar fi urmat sa avem 800.000 de someri, dupa o prima estimare a autoritatilor; intre timp, pesimismul de lunile trecute s-a mai risipit, iar ultimele estimari vorbesc acum de 620.000 de someri pana la sfarsitul anului. Unde isi vor gasi toti acestia de lucru? Solutiile posibile merg de la infiintarea de mici afaceri cu fonduri europene la reconversia profesionala si orientarea spre companiile care fac angajari – comert, outsourcing, turism sau servicii financiare. citeşte toată ştirea

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.