Inainte de a pune bazele Gerocossen, cu o investitie echivalenta cu costul la inceputurile anilor \'90 a doua automobile Dacia, cei trei fondatori, Elvira Sas (68), Stanca Cismaru (70) si Radu Bogdan (60) aveau deja in spate o experienta bogata intr-o companie producatoare de cosmetice. Inca din 1977, cei trei au fost colegi la compania de cosmetice Miraj din Bucuresti. Initiativa a avut-o Elvira Sas, de profesie inginer chimist, care a absolvit Facultatea de Chimie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj in 1963, fiind singurul actionar din afara capitalei. A lucrat la Terapia Cluj, in Laboratorul de Cercetare, dupa care, trei ani mai tarziu, s-a mutat la Bucuresti, lucrand intr-un laborator de analize fizico-chimice. Din 1977 a trecut la Miraj, unde, dupa cum sustine, a invatat aproape totul despre cosmetice si s-a indragostit de meseria ei.In 1990, imediat dupa revolutie, posibilitatea de a lucra pe cont propriu i s-a parut deosebit de atractiva si s-a decis sa-si infiinteze propria afacere. A inceput sa caute oamenii potriviti pentru un parteneriat si a contactat-o pe fosta sa colega de la Miraj, Stanca Cismaru, inginer chimist, care ii impartasea viziunile in ceea ce priveste industria cosmeticelor. In perioada petrecuta la Miraj, Stanca Cismaru a contribuit la realizarea unor produse cosmetice brevetate ca inventii.

Tot ea a creat, mai tarziu, formula folosita pentru primul produs marca Gerocossen. La propunerea sa, a fost cooptat in echipa si Radu Bogdan, un coleg de la Miraj, fost sportiv de performanta care ocupase functia de inginer-sef si cea de director comercial in cadrul companiei bucurestene. Cum s-a nascut brandulDupa mai multe intalniri, cei trei antreprenori au hotarat initial sa puna bazele unui salon de infrumusetare, pe care l-au si inregistrat ca Institut de Frumusete, unde sa foloseasca si sa comercializeze produsele fabricate de ei. \"La asta ne pricepeam cel mai bine, sa producem cosmetice\", isi amintesc fondatorii Gerocossen. Trebuia gasit un spatiu si, mai important, un brand definitoriu pentru noua firma. Asa s-a nascut Gerocossen-ul de astazi: GERO de la gerontologie, COS, de la cosmetice, iar SEN - initialele lor. Au inregistrat brandul la OSIM si au inceput sa caute un spatiu potrivit pentru laborator. Primele locatii - o camera situata in spatiile unei foste societati aflata in administrarea statului si chiar propriile locuinte. \"A fost foarte greu, pentru ca am pornit de la zero. Eram directori, chimisti, ingineri, muncitori. Este cu atat mai frumos acum, cand ne amintim, cu cat a fost mai greu atunci\", spun cei trei fondatori.\"Nu aveam prea multi bani de investit, nu aveam nici spatiu sau utilaje, dar impreuna stiam aproape totul despre cosmetice, eram foarte hotarati si foarte optimisti. Inca suntem\", isi aminteste Elvira Sas. \"Cred ca a fost si o potrivire foarte buna. Am colaborat foarte bine si am luat toate deciziile impreuna\", completeaza Radu Bogdan, directorul comercial al companiei, ultimul alaturat echipei Gerocossen. Un flacon cu amintiriChiar daca stiau bine ce aveau de facut, inceputurile au fost dificile. \"Noi ne-am intalnit si ne-am decis sa ne punem pe treaba si sa amanam un pic calatoriile pe care le-am fi putut face\", isi amintesc actionarii. \"A meritat toate sacrificiile.\"Astazi Gerocossen, rezultatul a 16 ani de munca si al unei viziuni impartasite de trei oameni care stiau aproape totul despre cosmetice, insa mult mai putine despre management, marketing si dezvoltarea unei companii, este un brand cu notorietate pe piata cosmeticelor din Romania. Pe fiecare dintre proprietarii companiei de cosmetice, inceputurile companiei ii duce cu gandul spre primul produs marca Gerocossen, \"lansarea morala a firmei\" - un sampon pentru par gras si normal, pe baza de urzica si mesteacan. Acum au peste 100 de produse in portofoliu, dar samponul cu care s-au lansat inca se mai fabrica. \"Se producea mai usor decat cremele sau vopselele de par\", explica actionarii motivul pentru care s-au lansat cu un sampon. Este un argument convingator, pentru ca toata productia, de la formula propriu-zisa si pana la amestecarea compozitiei, o realizau singuri.De fapt, la Gerocossen toate schimbarile si intreaga dezvoltare au trecut prin fiecare etapa si totul s-a petrecut ca la carte ? \"mai incet, dar mai sigur, pentru ca era vorba de munca noastra si de viitorul familiilor noastre\", explica Elvira Sas.Paritate leu-DacieNu doar la calatoriile in strainatate au renuntat cand au pornit afacerea, dar si la autoturisme. Cel putin teoretic. Pentru ca erau vremuri cand lumea folosea mai mult paritatea leu-Dacie, decat cea dintre leu si dolar. Au investit cate 50.000 de lei, cand o un automobil autohton costa 75.000 de lei, si, cu echivalentul a doua masini autohtone, au construit o companie care va depasi, anul acesta, cifra de afaceri de 3 milioane de euro, la o marja operationala de 25%. Elvira Sas isi aminteste cu nostalgie momentul in care le-a expirat contractul de inchiriere a spatiului unde functiona mica fabrica, si casa fiecarui actionar s-a transformat in \"punct de productie\". Membrii familiilor au devenit, bineinteles, personal calificat. Astazi totul pare mult mai simplu. Acum, ii ajuta 62 de angajati ? ingineri, chimisti, biologi. Amestecau componentele manual, pentru ca nu aveau utilajele performante sau propriul laborator de cercetare din prezent. \"La inceput ne bucuram pentru fiecare magazin cu care incheiam contracte si, mai ales, pentru fiecare produs lansat. Era copilul nostru, il urmaream in standuri si cresteam odata cu el\", spune Elvira Sas.Fondatorii Gerocossen isi amintesc ca primii bani facuti din afacerea cu produse cosmetice i-au speriat. \"Chiar daca trebuiau impartiti in stanga si-n dreapta, ne-am speriat. La propriu. Nu mai vazuseram atat de multi bani si nu stiam ce sa facem cu ei mai departe. I-am reinvestit\", povestesc cei trei. 16 ani, un singur creditChiar daca portofoliul de produse s-a imbogatit destul de repede, cu o medie de peste 6 produse noi in fiecare an, performanta nu s-a datorat investitiilor majore in utilaje sau infrastructura, ci, mai degraba, cunostintelor teoretice si experientei acumulate anterior de cei trei fondatori. In 16 ani de existenta, Gerocossen a facut un singur credit bancar. Cei trei parteneri spun ca din cauza inflatiei si a dobanzilor foarte mari de la inceputul anilor \'90, s-au hotarat sa nu riste viitorul companiei pentru o dezvoltare mai rapida. \"Am preferat sa crestem mai lent, dar pe un drum sigur, sustinand dezvoltarea firmei doar din profitul reinvestit\", spune Stanca Cismaru, director general al Gerocossen. Chiar si asa, fara credite bancare si sustinandu-si cea mai mare parte a dezvoltarii din propriul profit, cifra de afaceri a companiei a crescut, constant, in fiecare an, cu aproximativ 10%. Reinvestind profitul au reusit, in 1996, sa cumpere cladirea unde isi desfasoara si astazi activitatea. Cel putin pentru Stanca Cismaru, a fost cel mai fericit moment ? \"Atunci am simtit cu adevarat ca Gerocossen este puternica si are un viitor\", spune directorul general al companiei.\"Este timpul sa ne odihnim\"Vizavi de viitorul Gerocossen, actionarii spun ca vor continua dezvoltarea, de data aceasta cu ajutorul creditelor bancare. Vor sa realizeze o investitie importanta care sa permita cresterea capacitatii de productie pentru largirea portofoliului de produse. \"Trebuie sa fii prezent pe piata, sa fii vazut in standuri. Problema este ca, de multe ori, prezenta in marile centre comerciale nu-ti aduce mai mult decat notorietate\", spune Elvira Sas. Situatia nu se va schimba prea curand, pentru ca, desi s-au gandit de mai multe ori la varianta de a vinde prin propriile magazine, deocamdata amana aceasta investitie. Cel mai important plan de viitor pentru companie pare sa fie predarea conducerii catre urmasi. Gerocossen nu a respectat pana acum trendul preluarilor de catre multinationale, aparut de curand in Romania ? desi au avut \"cateva\" oferte de preluare din partea unor investitori straini, conducerea companiei nu a luat in considerare aceata varianta. Mai mult, Gerocossen-ul incearca sa patrunda pe cat mai multe piete occidentale. In prezent, compania este prezenta pe pietele din Italia, Statele Unite, Maroc si chiar Arabia Saudita, exporturile contribuind cu aproximativ 5% la cifra totala de afaceri. Si, chiar daca sunt constienti ca lupta pentru procentele pietei de cosmetice din Romania va deveni mai grea, asa cum se va intampla pe fiecare segment al pietei, fondatorii Gerocossen sunt increzatori in brand-ul pe care l-au format si sunt siguri de locul lor pe o piata de cosmetice pe care o cunosc atat de bine. \"Astazi simt ca a venit timpul si pentru calatoriile amanate la inceputul anilor \'90\", spune Elvira Sas, care este cea mai determinata sa recupereze ocaziile pierdute, calatoriile fiind marea ei pasiune. A vazut toata Europa, toata America, China, Japonia si vrea sa profite si in continuare de roadele muncii sustinute din ultimii ani ? \"Munceam cate 12 ore pe zi in mod obisnuit. Acum este timpul sa ne odihnim\".Cu cine se lupta GerocossenGerocossen a inregistrat o cifra de afaceri de 2,5 mil. de euro in primele 9 luni ale lui 2006 si estimeaza, la sfarsitul anului, o cifra de afaceri de 3,1 mil. euro. Compania ocupa locul doi in clasamentul producatorilor de cosmetice din Romania, intr-o piata unde lupta cu Farmec, Elmiplant, Gerovital Cosmetics, Pappilon, Dr. Soleil sau Genmar. Vanzarile de cosmetice romanesti reprezinta 10% din piata totala a cosmeticelor, a carei valoare pentru 2006 este estimata la 300-350 de milioane de euro. Cea mai mare parte a pietei din Romania este impartita de companii multinationale ca Oriflame, Avon, L\'Oreal, Coty, Privilege sau Alix Avien.