Răzvan Vlasin nu şi-a trasat un drum prestabilit în carieră, ci a urmat cu perseverenţă şi curiozitate oportunităţile care i-au oferit provocări interesante. De la primele experienţe în IT, trecând prin telecomunicaţii şi ajungând, în 2022, în poziţia de CIO al uneia dintre cele mai mari farmacii online din Europa de Vest, a demonstrat că adaptabilitatea şi pasiunea sunt esenţiale într-un mediu aflat într-o continuă schimbare. A arătat astfel şi că un student introvertit la Poli poate deveni un profesionist pe care cariera să îl poarte prin proiecte pe mai multe continente. Adept al dublei specializări, el însuşi fiind inginer în telecomunicaţii şi programator autodidact, a dovedit că orice experienţă poate fi transformată într-un avantaj, inclusiv un job într-un call center.

„Nu mi-am propus niciodată să ajung într-un anumit punct anume, ci mai degrabă am urmărit să fac ceea ce îmi place”, îşi defineşte, în câteva cuvinte, parcursul profesional Răzvan Vlasin, Chief Information Officer (CIO) al grupului Newpharma, una dintre cele mai mari farmacii online din Europa de Vest. Cel mai recent eveniment Meet the CEO, organizat de BUSINESS Magazin, a oferit o perspectivă amplă asupra modului său de leadership, carierei şi viziunii sale asupra viitorului industriei farmaceutice digitale.

„Operăm din Belgia şi Elveţia, acoperind pieţe ca Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Elveţia, Germania, Austria. Din România sunt asigurate 90% din activităţile IT ale grupului, cu jumătate dintre angajaţii Newpharma România. Cealaltă jumătate oferă servicii de marketing, reporting şi administrativ”, explică el. Anul trecut a fost lansat newpharma.ro, cu livrare din Timişoara.

Cariera lui Răzvan Vlasin, povesteşte chiar el, nu a fost construită pe un obiectiv clar stabilit dinainte, ci pe pasiunea pentru domeniu. „Am avut noroc să am locuri de muncă pe care le-am făcut cu pasiune şi am ales oportunităţi care mi s-au potrivit”, a explicat CIO-ul. Drumul său în IT a început încă din copilărie, datorită unei investiţii făcute de părinţii săi într-un calculator HC 90, în 1991. „A fost o sumă mare pentru familia mea, toate economiile noastre. Dar a fost cea mai bună investiţie pe care au făcut-o pentru mine”, povesteşte el. Primele sale contacte cu programarea au avut loc la clubul de informatică, unde a ajuns după ce a renunţat la karting, din lipsă de resurse pentru combustibil. La facultate a studiat la Politehnică, iar din anul III a lucrat deja ca programator full time. Deşi câştiga deja bine, alegerea sa profesională s-a schimbat după absolvire, intrând în industria telecomunicaţiilor. Un sfat esenţial pe care l-a extras în acele vremuri şi pe care îl oferă celor aflaţi la început de drum este specializarea pe două domenii. „Tehnologia, economia sunt într-o continuă schimbare. Nu putem prevedea tot, dar putem să ne pregătim pe mai multe direcţii. Asta este recomandarea mea pentru studenţi, mai ales că, din când în când, am intervenţii la master la Politehnică. Cine se specializează pe două domenii va avea un avantaj enorm”, crede Vlasin.

Primul său job ca programator s-a dovedit a fi una dintre primele mari lecţii din carieră. „A fost şi primul job de care am fost dat afară, pentru că a venit criza. Cine finanţa proiectul respectiv a tăiat de pe o lună pe alta bugetul şi am rămas fără loc de muncă.” Deşi impactul a fost semnificativ, acest episod nu l-a descurajat, ci l-a făcut să privească mai profund asupra oportunităţilor viitoare. Drumul său către IT a fost presărat cu provocări încă din perioada facultăţii. Chiar şi prima tentativă de angajare a fost una dură: „În anul doi, am dat un test de vreo şase ore la o firmă de Java. Am ieşit de acolo sleit şi m-am simţit umilit, mi se părea că n-am reuşit să acopăr mai nimic din tema primită.” Chiar dacă a fost acceptat, diagnosticul de hepatită l-a forţat să facă o pauză de şase luni, ceea ce l-a determinat să abandoneze această oportunitate. Spirit antreprenorial, în timpul facultăţii Răzvan Vlasin a fost cofondator al unei firme care a introdus internetul în complexul studenţesc: „Am fost prima companie care a introdus internet în complexul studenţesc, cablu cu cablu de reţea, nu prin cablu PTV.” Dar, cum de multe ori se întâmplă, afacerile nu merg mereu conform planului: „Până când cineva a «împins» la domnul decan şi ne-a scos de pe axă, şi am rămas fără contracte.” Această experienţă l-a determinat să se întrebe ce direcţie vrea să urmeze. „Mi-am dat seama că nu mă văd stând pe scaun ca programator până la pensie. A fost un moment în care m-am gândit: Stau la taste în următorii 35 de ani sau fac altceva?“ 

În cariera, niciodată banii n-au fost elementul determinant. Sunt importanţi, dar am căutat mereu să fac ceva ce mă motivează.

A ales să profeseze în domeniul telecomunicaţiilor, domeniu pentru care avea o pregătire solidă, dat fiind că studiase electronică şi telecomunicaţii, dar şi software în paralel. „Am zis, OK, poate acum e timpul să mă duc în telecomunicaţii.” Drumul său în telecomunicaţii nu a fost unul clasic. „Ca de obicei, n-am ales soluţia evidentă. Nu m-am dus la Alcatel, unde erau toţi colegii mei de facultate.” Şi-a început cariera în domeniu lucrând la Orange, dar nu ca inginer, ci în customer care: „A fost o experienţă pe care o recomand tuturor. După ce vorbeşti la căscuţă un an, înţelegi foarte bine dacă omul minte, dacă e bine dispus sau nu, doar după tonalitate.” După un an la Orange, a trecut la Zapp - Telemobil, unde a lucrat doi ani pe partea de date. „Abia după mai multe insistenţe, am ajuns la Alcatel, unde ajunseseră toţi colegii mei din facultate.” Când a fost recrutat de Alcatel, decizia nu a fost determinată de salariu. „Niciodată banii n-au fost elementul determinant. Sunt importanţi, dar am căutat mereu să fac ceva ce mă motivează”. Departamentul nou în care a fost recrutat oferea oportunitatea de a călători în toată lumea pentru proiecte de telecomunicaţii. Această promisiune s-a concretizat în multiple deplasări în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. Munca la Alcatel a încurajat mobilitatea internaţională. „Ajunsesem să nu-mi mai desfac bagajul între călătorii”, îşi aminteşte executivul. Această experienţă i-a permis să interacţioneze cu numeroase culturi şi să gestioneze situaţii critice. A fost implicat în proiecte dificile, inclusiv unele unde echipele anterioare de management eşuaseră. Într-o situaţie, povesteşte el, „Când am ajuns, proiectul era deja penalizat la maximum, iar moralul echipei era la pământ. Dar astfel de experienţe te formează.” După un proiect extenuant de opt luni în Irak, a decis că e momentul să facă o schimbare. „Am primit un telefon, o ofertă de job, şi am decis să plec, am plecat pentru că mi-am dat seama că telecomul moare în Europa.” Acesta a fost unul dintre momentele de cotitură din cariera lui Răzvan Vlasin: a făcut tranziţia spre software, o industrie în ascensiune. Decizia a fost susţinută şi de faptul că acele călătorii numeroase au avut un impact puternic asupra vieţii sale personale. „Nu vă doresc să fiţi la celălalt capăt al pământului şi să vă sune soţia să vă spună: «Eu nu ştiu ce are copilul şi niciun doctor nu spune ce are».” Cu toate acestea, relaţia cu familia a rămas puternică, susţinută de o comunicare sinceră şi o viziune comună asupra viitorului. Este căsătorit, familist convins, şi are doi copii - un băiat în clasa a VIII-a şi o fiică în anul II la Universitatea din Helsinki, specializarea Matematică.

Deciziile sale în parcursul profesional au fost ghidate de principii clare şi de un ego profesional bine definit. „Pe o poziţie de genul ăsta îţi trebuie şi un pic de ego.” Nu a acceptat niciodată să fie tratat altfel decât merita, iar acest lucru l-a determinat să ia hotărâri radicale atunci când a fost nevoie. Un astfel de moment a fost când a revenit pentru scurt timp la Alcatel, doar pentru a fi prins într-un proces de fuziune care a anulat toată munca depusă. „Mi-am dat seama că tot efortul de luni de zile s-a dat peste cap printr-un proces de M&A.” Concluzia a fost clară: domeniul telecomunicaţiilor nu mai avea viitor în Europa.

Nu am stat niciodată să mă uit după nume şi funcţii. E mai mult de atât. 

În ceea ce priveşte drumul spre Newpharma, acesta a fost influenţat de o experienţă neprevăzută. După ce a pierdut o competiţie internă pentru un post de director of engineering, a resimţit acest moment ca pe un eşec major. „A fost practic, în cariera mea, cel mai mare eşec prin care am trecut.” Totuşi, privit retrospectiv, a fost o lecţie valoroasă. Două luni mai târziu, a fost recrutat pentru Newpharma, iar dacă ar fi câştigat postul anterior, această oportunitate nu ar fi existat. „Live to fight another day” este lecţia pe care a învăţat-o şi pe care o aplică în continuare. În prezent, conduce operaţiunile din România ale grupului farmaceutic belgian, ocupând o poziţie cheie atât la nivel local, cât şi la nivel internaţional. În 2017 s-a alăturat Newpharma pentru a administra business unitul din România şi a conduce departamentul de IT. „Am fost atunci al 32-lea angajat în România. Acum suntem 91, plus încă 9-10 contractori. În 2022, am fost numit chief information officer pe întregul grup Newpharma, preluând sarcini şi la nivelul grupului belgian, pe lângă administrarea companiilor din România.”

Chiar dacă a luat-o practic de la zero în acest domeniu, a devenit rapid evident că implicarea sa avea un impact semnificativ asupra afacerii. „Tot timpul a venit o nouă provocare. Dacă nu, nu mai eram aici”, spune el despre motivaţia care l-a determinat să rămână în companie timp de peste şapte ani. Una dintre provocările majore cu care s-a confruntat a fost dezvoltarea pieţei din România, o piaţă diferită de cea din vestul Europei. „România e un test din perspectiva începerii unei operaţiuni de farmacie online la costuri mult mai mici”, explică el. Cu toate acestea, Newpharma nu s-a limitat doar la e-commerce, ci a devenit un hub IT important pentru grup. Aproximativ 90% dintre software-urile pe care funcţionează platforma din vestul Europei sunt dezvoltate in-house, iar echipele din România joacă un rol esenţial în acest proces. „Jumătate din firmă dezvoltă software, cealaltă jumătate se ocupă de e-commerce”, detaliază el activitatea echipei pe care o coordonează pe plan local. 

Adaptarea la specificul românesc a fost un alt punct critic în cariera sa la Newpharma. Brandingul companiei vine din Belgia, dar echipa din România a trebuit să găsească un echilibru între valorile impuse de grup şi realităţile locale. „A fost o adaptare a specificului românesc, iar tehnologia este mai prezentă aici decât în pieţele din vest”, spune el, subliniind rolul esenţial al creativităţii în dezvoltarea afacerii. Una dintre cele mai mari provocări pentru el rămâne dezvoltarea platformei newpharma.ro, un proiect lansat de doar câteva luni, dar care trebuie să crească într-un mod diferit faţă de pieţele mai mature. „Nu se merge pe canalele clasice de marketing, ceea ce face lucrurile mai dificile”, explică executivul. Creşterea acestui proiect necesită nu doar resurse financiare, ci şi o echipă extrem de creativă. „Nu avem o problemă cu lipsa ideilor, din contră, avem prea multe”, adaugă el. Deşi mediul de afaceri poate fi imprevizibil, el consideră că lipsa de pregătire în faţa unor schimbări legislative este o problemă de management. „Trebuie să te pregăteşti, pentru că în România lucrurile se schimbă rapid,” avertizează el, subliniind că plângerile constante despre aceste schimbări pot afecta percepţia investitorilor străini. Pe termen lung, Răzvan Vlasin continuă să vadă fiecare obstacol ca pe o oportunitate de creştere. Convingerea sa fermă este că doar prin adaptabilitate, inovaţie şi o echipă bine pregătită se poate construi un business sustenabil într-o piaţă competitivă. „Dacă nu existau provocări, nu mai eram aici,” spune el, reflectând asupra motivaţiei care l-a menţinut atâţia ani în cadrul Newpharma.

Newpharma în România: tehnologie şi adaptare

Potrivit lui Răzvan Vlasin, activitatea companiei în România este una specializată, dar cu o amprentă strategică importantă. „În România nici acum nu avem un business foarte mare, pentru că businessul e internaţional. Deci, în România sunt pur şi simplu companiile cu angajaţii respectivi”, explică Vlasin. Cu toate acestea, compania dispune de birouri în principalele oraşe ale ţării, inclusiv Timişoara şi Cluj, având o reţea de talente răspândită la nivel naţional. Unul dintre aspectele esenţiale ale activităţii din România este dezvoltarea software-ului necesar operaţiunilor companiei. „Newpharma îşi construieşte propriile sisteme informatice. Aproximativ 90% din software-ul pe care funcţionează platforma din vestul Europei este realizat in-house, în România”, precizează Răzvan Vlasin. Cu toate acestea, rolul României nu se limitează doar la IT. Potrivit lui Vlasin, „jumătate din angajaţi se ocupă de dezvoltare de software, în timp ce cealaltă jumătate este implicată în activităţi specifice e-commerce-ului”. Acest model de business permite un echilibru între dezvoltarea tehnologică şi operaţiunile comerciale. Interesant este faptul că Newpharma foloseşte piaţa românească drept un mediu experimental pentru testarea strategiilor de expansiune. „România e un test din perspectiva în care putem vedea cum putem opera o farmacie online la costuri mult mai mici. Ridicol de mici. E pur şi simplu un experiment”, explică Vlasin. Acest model oferă companiei oportunitatea de a adapta şi optimiza soluţiile sale înainte de a le implementa la scară largă în Europa de Vest. Deşi businessul din România nu este cel mai mare din grup, creşterea sa rămâne o provocare continuă. Pentru dezvoltarea platformei NewFarma.ro, accentul se pune pe strategii de creştere inovatoare, diferite de cele utilizate în vestul Europei, ceea ce impune o adaptare continuă. Un factor important pentru succesul acestui proiect este creativitatea. „Ce este foarte important în procesul NewFarma.ro este creativitatea”, subliniază Vlasin. Newpharma nu doar dezvoltă soluţii tehnologice, ci şi urmează o strategie clară de branding, coordonată la nivel internaţional. „Brandingul este creat în România”, menţionează Vlasin. Acest lucru este esenţial, având în vedere că grupul Newpharma face parte dintr-un conglomerat mai mare, Colruyt, ceea ce presupune o aliniere la valorile generale ale companiei-mamă.

Observă că România, spre deosebire de pieţele vestice, are un specific aparte, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important. Adaptarea la acest specific este esenţială pentru orice afacere care vrea să prospere. Răzvan Vlasin subliniază că maturitatea pieţei locale nu este încă la nivelul celor occidentale, dar tocmai această realitate creează oportunităţi pentru inovare şi dezvoltare. Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă antreprenorii este instabilitatea legislativă şi birocratică. Vlasin consideră că surprinderea în faţa unor modificări legislative, precum ordonanţa „trenuleţ”, nu este justificată. „După atâţia ani de experienţă cu mediul politic din România, trebuie să fii pregătit pentru astfel de schimbări”, afirmă el. Un alt obstacol major îl reprezintă relaţia cu instituţiile financiare şi autorităţile fiscale. Băncile din România sunt percepute ca fiind rigide şi greu de colaborat, iar deciziile acestora pot influenţa dramatic viitorul unei companii. De asemenea, intervenţiile ANAF-ului, precum blocarea conturilor, pot pune în pericol întreaga activitate a unui business. Un aspect fundamental în succesul unei afaceri este gestionarea echipei. Vlasin subliniază că provocările majore nu vin din partea proiectelor IT, ci din administrarea firmei şi menţinerea echilibrului în echipă. În acest sens, el împărtăşeşte un sfat esenţial pentru antreprenori: „Live to fight another day” – să fii pregătit să continui, chiar şi în faţa dificultăţilor. Trecerea de la o firmă mică la una cu peste 50 de angajaţi reprezintă un moment de cotitură pentru orice companie. În această etapă, comunicarea devine mai complexă, iar structura organizaţională trebuie redefinită pentru a susţine creşterea. Într-o industrie în care fluctuaţia de personal este frecventă, Vlasin se mândreşte şi cu faptul că îşi păstrează echipa stabilă. „Trebuie să ai grijă de oameni”, explică el. Motivaţia intrinsecă este cheia pentru menţinerea angajaţilor valoroşi, iar un lider trebuie să înţeleagă ce îi motivează pe aceştia pentru a crea un mediu de lucru care să îi susţină pe termen lung.

Despre viitor şi încredere

Un lider cu o viziune clară asupra strategiilor de afaceri şi a complexităţii organizaţiilor moderne, Vlasin subliniază importanţa adaptabilităţii şi a rezilienţei pentru succesul unei companii. El evidenţiază că, se confruntă cu decizii strategice majore, dar că uneori echipa trebuie să aibă pur şi simplu încredere într-o direcţie fără a putea cunoaşte toate detaliile. „Sunt foarte multe discuţii pe care le am la nivel de grup, din poziţia de CIO, care înseamnă achiziţii, discuţii strategice legate de unde merge firma în următorii cinci ani de zile, subiecte despre care nu pot să spun nimic celor din echipă. Dar le cer să aibă încredere în mine. Dacă nu au încredere în mine, ceva n-am făcut eu bine sau poate rolul lor nu este în firma asta”, afirmă Răzvan Vlasin. El sugerează că uneori este nevoie de un salt de credinţă, atât din partea liderilor, cât şi din partea echipei, pentru a putea merge mai departe în condiţii de incertitudine. 

Un alt subiect abordat de executiv este faptul că domeniul muncii este într-o continuă schimbare, cu meserii care apar de la o lună la alta, ceea ce face imposibilă o planificare rigidă a carierei. „Apar meserii noi de la o lună la alta, oportunităţi care anul trecut nu existau”, afirmă el, sugerând că flexibilitatea şi adaptabilitatea sunt esenţiale în navigarea prin acest peisaj profesional dinamic. Un alt punct cheie din filosofia lui Vlasin este ideea că obsesia pentru perfecţiune în afaceri poate fi contraproductivă. „Toată lumea are impresia că are o problemă gravă şi urgentă. Şi ce să vezi? Poate nu e aşa de grav. Deci, obsesia asta în a face lucrurile perfect, în a rezolva lucrurile, datorită lumii extrem de complexe în care trăim, nu e folositoare.” El argumentează că organizaţiile trebuie să adopte o viziune mai flexibilă, evitând capcana de a încerca să rezolve fiecare problemă punctual, fără a avea o viziune de ansamblu. Astfel, managementul modern trebuie să se bazeze mai mult pe direcţii generale şi mai puţin pe planuri rigide, pentru că incertitudinea a devenit norma. „Bugetul anual, bugetul pe un an de zile, nu cred că mai e valabil în ziua de azi. Pentru mine nu e mai valabil de doi ani de zile”, spune el, punând la îndoială relevanţa unor practici tradiţionale de business într-o lume aflată în continuă schimbare.

În prezent, executivul se concentrează pe două direcţii majore. Una este AI-ul, care a accelerat oportunităţile de dezvoltare la un ritm greu de gestionat. A doua este sustenabilitatea „şi aici nu vorbesc doar de criza climatică. Vorbesc despre SDG, social value, impact measurement. Rezonez foarte mult cu modul în care sustenabilitatea ar trebui implementată, fiind necesară o abordare holistică, cu un grad mare de incertitudine şi în care e nevoie de foarte multă adaptabilitate şi creativitate.”

Cât priveşte paşii viitori din parcursul său profesional, Răzvan Vlasin spune că niciodată nu a avut aspiraţii de a ajunge atât de sus în carieră, totul a venit natural. „Dar a venit după foarte foarte foarte multă muncă. A fost cel puţin un moment cheie fără de care nu aş fi ajuns la Newpharma. Care mi-a demonstrat că universul cumva îţi scrie destinul. Şi mai departe las destinul să-mi orienteze paşii.”  

BIO Răzvan Vlasin, CIO, Newpharma

Œ♦  Are 45 ani, s-a născut în Baia Mare, unde a absolvit secţia de informatică a Colegiului Gheorghe Şincai. A obţinut diploma de licenţă în Sisteme Integrate de Transmisiuni la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Universitatea Politehnică din Timişoara, în 2002. În prezent, îşi continuă educaţia prin programul de Master în Sustenabilitate şi Inovaţie la EADA Business School din Barcelona.

♦  A lucrat ca programator pe perioada facultăţii, dar a ales să-şi construiască parcursul profesional în domeniul în care a obţinut licenţa. Primul job în telecomunicaţii a fost în serviciul clienţi, Data Engineer la Zapp, apoi a lucrat ca inginer telecomunicaţii la Alcatel-Lucent. A călătorit foarte mult atât în ţară (Zapp), cât şi în străinătate (Europa, Asia, Orientul Mijlociu, puţin America de Nord). „Destinul m-a dus de multe ori spre proiecte cu grad ridicat de risc sau proiecte de crisis management. A fost foarte mult stres, dar cu foarte multe lecţii învăţate. Până într-o zi când mi-am dat seama că sectorul telecom european nu mai are nicio şansă în faţa Huawei. Asta a fost în momentul în care Alcatel-Lucent a fost achiziţionat de Nokia.”

♦   A luat decizia să se întoarcă în software development, a lucrat în software pentru bănci şi asigurări.

♦   În 2017 s-a alăturat Newpharma pentru a administra business unitul din România şi a conduce departamentul de IT. 

♦  În 2022, a fost numit chief information officer pe întregul grup Newpharma, preluând sarcini şi la nivelul grupului belgian, pe lângă administrarea companiilor din România.

11 sfaturi pentru tineri la început de drum

♦   Niciodată să nu ne oprim din învăţat. Absolut niciodată. Pentru mine învăţarea este o constantă. IT-ul este una dintre industriile care se schimbă de la o zi la alta. Nu ştiu dacă e cea mai dinamică, dar e una dintre cele mai dinamice industriei. Dacă nu înveţi, într-un an de zile eşti mort. Nu rămâi la nivel înalt. Dar cred că nu e valabil doar în IT. 

♦   Învăţaţi să lucraţi cu inteligenţa artificială. Obligatoriu. Indiferent de meserie. Am observat, şi spun asta din perspectiva inginerului: în telecom, de exemplu, treceam de la o generaţie la alta, de la 2G, la 3G, la 3G, la 4G, apoi la 5G, într-un interval de 5-10 ani. Era diferenţa între două tehnologii ca timp. În inteligenţa artificială, e undeva la 6 luni de zile, după părerea mea. Ceea ce implică şi un risc, de care eu am mai vorbit în alte contexte. E destul de dificil să-ţi faci un startup în AI, pentru că te poţi trezi că modelul tău de business tocmai ce este feature standard în OpenAI. 

♦   Sfatul pe care îl dau studenţilor este să încerce să aibă două specializări. La mine a funcţionat şi cred că unul dintre secretele succesului a fost faptul că am venit cu concepte din telecom, de exemplu, sau cu oameni din telecom în software development. E bine să maximizăm competenţele. Sau când te muţi dintr-un domeniu în altul, vii cu o experienţă, cu altă perspectivă care e foarte utilă.

♦   Succesul vine însoţit de foarte multă muncă, pentru că altfel e doar noroc. 

♦  Acceptă înfrângerile. Live to fight another day! E un lucru pe care l-am învăţat destul de greu. E foarte greu să digerăm înfrângerile. Trebuie să accepţi câteodată că trebuie să pierzi. Un eşec al meu într-un interviu pentru un post de director of engineering m-a îndreptat pe calea care m-a adus la funcţia actuală. Nu eram aici dacă eu atunci aş fi luat jobul respectiv. Sunt 100% convins. 

♦  Ia-ţi timp să te cunoşti pe tine însuţi. 

♦ Diversitatea e foarte bună, acceptaţi diversitatea! Pentru că poţi să înveţi mult în condiţiile în care lucrezi cu oameni de alte tipologii, de alte etnii, de altă limbă, de o altă formaţie ş.a.m.d. Eu încurajez diversitatea inclusiv în companie şi de foarte multe ori văd profile care nu se potrivesc neapărat pentru un job anume, dar prefer să schimb jobul, nu persoana. 

♦ Una dintre valorile la care ţin foarte mult este respectul. 

♦  Învăţaţi să aveţi răbdare! Eu cultiv asumat acest lucru. Şi cel mai bun mod, din punctul meu de vedere, sau cum exersez eu răbdarea, e să citesc o carte, pentru că e un efort foarte mare în ziua de astăzi. 

♦ Dezvoltaţi gândirea critică! 

♦ Fără regrete! Nu putem trăi în trecut.

De vorbă cu Răzvan Vlasin, CIO, Newpharma

La ce întrebări nu aveţi răspuns acum?

Sunt mai multe întrebări la care n-am răspuns. Una dintre ele este legată de bugetul companiei pe acest an. Anul nostru financiar începe în luna aprilie. Acum lucrăm la finalizarea bugetului. Newpharma Group este una dintre cele mai mari farmacii online din Europa, în vestul continentului, cu activitate de peste 15 ani online. Farmacia online are un specific un pic diferit faţă de farmaciile fizice. 

În România a început dezvoltarea platformei online a grupului Newpharma în urmă cu peste zece ani. Avem un background de IT. În acest moment în România suntem aproximativ 90 de oameni, dintre care jumătate reprezintă departamentul de IT şi jumătate sunt departamente conexe - marketing, reporting, administrativ şi aşa mai departe. Şi suntem o companie mixtă în România. În plus, anul trecut am lansat şi magazinul online newpharma.ro, care este un experiment pentru noi. Nu concurăm în acest moment farmaciile tradiţionale, nici măcar pe segmentul online din România, avem nişte planuri uşor diferite. Dar e un prim pas pe care l-am făcut şi vedem în ce direcţie mergem.

O altă întrebare pe care mi-o pun este în ce măsură presiunea pe margini, care vine mai ales din cauza costurilor, care cresc foarte mult, va fi rezolvată de către inteligenţa artificială. Este a doua mare temă care a început să apese tot mai mult pe pe umerii noştri pentru că impactează foarte mult oamenii care lucrează. E posibil să genereze modificări în procese de business şi aşa mai departe. 

Care a fost cel mai greu moment din carieră? 

Cel mai greu a fost proiectul din Irak. E foarte greu să defineşti momentele grele, dar în timp se atenuează durerea. Aşa suntem noi, oamenii, şi e posibil să percepi anumite lucruri care te-au durut foarte mult în momentul respectiv, după ani să le vezi doar ca un pas în evoluţia personală. Proiectul în sine a fost foarte greu. Punctul de pornire a fost o conexiune dial-up de 128 kb, şi când am plecat de acolo 4G-ul era funcţional, adică 100 MB. Proiectul a durat opt luni. Dificil a fost şi aspectul cultural, pentru că eram în nordul Irakului, în Kurdistan.

Programare aţi făcut din pasiune, pregătirea de inginer de telecomunicaţii a schiţat traseul în carieră. Ce v-a atras la informatică? 

Pasiunea pentru informatică s-a născut în anii ‘90; în 1991 mi-am convins părinţii să folosească mare parte din economii pentru achiziţia unui HC 90 – probabil cea mai bună investiţie pe care au făcut-o în mine. Având informatica ca pasiune, am decis că pot să învăţ singur în acest domeniu, aşa că am ales Facultatea de Electronică, astfel încât să am două specializări: inginer în electronică şi telecomunicaţii datorită studiilor formale şi dezvoltator software datorită studiului alternativ.

Am lucrat extrem de puţin timp ca programator, pentru că mi-am dat seama că e o meserie în care stai prea mult pe scaun şi nu mă vedeam apăsând pe taste nemişcat până la pensie.

Pentru că vă place să citiţi, care sunt titlurile preferate?

SF. Mi-am dat seama că cititul e un fel de a evada din lumea în care trăim. Mi-a plăcut trilogia „Spaţiul revelaţiei”, autorul a anticipat ce înseamnă inteligenţa artificială şi unde va ajunge. Trilogia a fost scrisă în 2002, iar autorul a reuşit să gândească evoluţia AI-ului mai bine decât ce fac cei care dezvoltă acum AI. Şi ca să rămână sfera AI-ului, mi-a plăcut foarte mult şi „All Systems Red”. 

Sunt pasionat de design şi sunt un cititor avid - săptămâna aceasta, după atâţia ani, am înţeles şi de ce citesc din ce în ce mai mult. Nu urmăresc deloc TV-ul şi nu am conturi de social media, în afară de LinkedIn, unde încerc să rămân cât pot de mult în aria profesională.

Unde vă vedeţi peste 10 ani? 

Cred că făcând altceva faţă de ce fac acum. 

Care este jobul de vis? 

Cel care mă ţine creativ cât se poate. N-am o problemă cu creativitatea aplicată într-un anumit domeniu. Adică dacă e un job care mă lasă să fiu creativ, sunt multe lucruri pe care le-aş experimenta. 

Aţi fi vrut să fiţi mai degrabă antreprenor decât executiv? 

Nu cred că aş fi un antreprenor bun. Pentru că sunt foarte bun la foarte multe lucruri, dar nu sunt un bun vânzător. Sunt un bun negociator, dar nu un bun vânzător. Pentru mine sunt două lucruri diferite.