Un subiect aflat pe buzele tuturor de câţiva ani deja, fie cu optimism, fie cu teamă, dar mereu prezent, este inteli-genţa artificială. Ce poate şi ce nu poate (încă) să facă şi, cel mai important, unde va ajunge? Va coexista paşnic cu noi sau este cea mai mare ameninţare la adresa omenirii? Fiecare scenariu îşi are susţinătorii săi, iar timpul ne va arăta dacă vreunul este câştigător sau realitatea va întrece orice imaginaţie din acest moment.

Modul în care noi ne raportăm la AI, în cadrul diviziei care se ocupă de soluţii robotice, este acela de a-i valorifica în mod responsabil potenţialul şi de a o integra în viaţa cotidiană şi în procesele de producţie industrială. Poate mai multă lume ne cunoaşte ca distribuitor IT, dar noi avem şi branduri proprii, aşa că zona de cercetare şi dezvoltare a tehnologiilor inteligente ne este foarte familiară. Soluţiile care se nasc în divizia de robotică se adresează com-paniilor din diverse domenii, de la logistică, la retail sau sănătate, cu scopul de a le da acces la o gamă largă de tehnologii care optimizează operaţiunile şi reduc erorile umane. Cu alte cuvinte, luăm ce este mai bun din tehnolo-gie, pentru a obţine rezultatele de care lumea businessului are nevoie: reducerea costurilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Producţia este unul dintre domeniile unde roboţii inteligenţi sunt deosebit de utili, pentru că pot prelua inclusiv sarcini periculoase, permiţându-le oamenilor doar să supravegheze aceste operaţiuni şi să se concentreze pe activităţi complexe. De asemenea, acolo unde fluctuaţia de personal este mare şi rămân constant posturi nea-coperite, roboţii vin să salveze situaţia prin efectuarea de sarcini de logistică sau servicii de curăţenie în spaţii cum ar fi depozite, spitale, hoteluri, clădiri de birouri sau în spaţii urbane în aer liber.

Revenind la semnele de întrebare în legătură cu impactul acestor tehnologii inteligente asupra forţei de muncă umane, noi am ales o abordare optimistă: chiar dacă unele sarcini sunt preluate de roboţi, intervenţia umană nu devine inutilă, ci trece printr-o transformare profundă, este forţată să se reinventeze. Sunt convins că, peste 20-30 de ani, oamenii vor avea joburi despre care acum nu avem nici cea mai mică idee, dar ele vor apărea pe măsură ce realitatea în care trăim se transformă. Apar noi provocări şi cerinţe, pentru care va trebui să găsim soluţii. Cu sig-uranţă programarea, ingineria, analiza de date vor fi în top, dar poate vor fi şi altele, care acum par de domeniul şti-inţifico-fantastic, cum ar fi medierea relaţiilor de muncă om-robot.

Dacă acum 30 de ani credeam că în 2024 vom merge cu farfurii zburătoare şi ne vom parca elicopterul pe aco-perişul casei, iată că suntem aici şi lucrurile nu arată deloc aşa. Când priveşti viitorul, este imposibil să anticipezi toţi factorii care vor modela o realitate: te concentrezi pe anumite tuşe, iar rezultatul este mai degrabă o caricatură decât o redare plină de acurateţe a peisajului futuristic. Dacă este să luăm, însă, o singură lecţie din trecut, eu cred că adaptarea este aceea. A fost mereu cheia supravieţuirii speciilor de-a lungul istoriei şi sunt convins că şi omeni-rea va găsi o cale să îşi facă loc în noua realitate pe care tot ea a creat-o în ultima jumătate de secol.