Dar acum, americanii au început să-şi critice propriul capitalism, pe care nu-l mai recunosc.

Martin Wolf, cel mai cunoscut comentator de la Financial Times, ziarul de business al Europei, a făcut o recenzie unei cărţi scrise de un profesor american, Thomas Philippon – „The Great Reversal - How America Gave Up on Free Markets”.

Martin Wolf l-a pus pe profesorul de economie din New York pe o listă a celor mai străluciţi economişti ai momentului, aici incluzându-i pe Olivier Blanchard, fostul economist-şef al FMI, Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, de la Universitatea din Barclay’s, şi recent premiata cu Nobel Esther Duflo de la Massachusetts Institute of Technology.

Thomas Philippon scrie în carte că actualul capitalism american a ajuns un monopol, un oligopol care nu încurajează deloc competiţia, marile companii extrăgând rente extrem de profitabile din ceea ce fac omorându-şi concurenţa prin achiziţii şi consolidări.

Competiţia, care reprezintă biblia capitalismului, este un cuvânt depăşit pentru liderii de business de astăzi, care fac orice pentru a nu avea competitori.

Această concentrare la vârf a companiilor a devenit extrem de profitabilă, câştigurile actuale ale acestora, ca raport între profit şi PIB, dublându-se din 1990 încoace.

Iar pretextul cu transferarea producţiei în China, pentru că acolo se produce mai ieftin, a creat monştri. Profesorul american a comparat capitalismul american cu capitalismul european, iar rezultatele au fost surprinzătoare: din 1999 până în 2017 creşterea reală a PIB-ului per capita a fost de 21% în SUA, de 25% în Uniunea Europeană şi de 19% în zona euro, în ciuda crizei financiare care a izbucnit în Europa.

Profesorul american spune că ponderea salariilor în venituri este mai bună în Europa decât în Statele Unite, iar descoperirile tehnologice ale americanilor nu au dus la o îmbunătăţire extraordinară a productivităţii, aşa cum este percepţia generală, ci doar au dus la creşterea profiturilor.

Maşinăria de lobby americană, care ar fi taxată ca trafic de influenţă dincolo de ocean, este văzută ca unul dintre cele mai mari pericole pentru capitalismul american.

Este dată ca exemplu situaţia din Congresul american, unde un congresman îşi petrece 30 de ore pe săptămână strângând bani pentru campaniile electorale.

Iar expresia este: „Dacă un lobbyist nu ne-a dat niciodată bani, nu vorbesc cu el. Dacă eşti un lobbyist care ne-ai dat bani, aş putea vorbi cu tine”.

Instituţiile de reglementare europene sunt mult mai puternice decât cele americane pentru că acolo au pătruns mai puţin lobbyiştii.

Iar capitalismul european este mult mai competitiv şi mai puţin monopolistic.

Unul dintre cele mai mari eşecuri ale capitalismului american este văzut ca fiind sistemul de sănătate, extrem de scump şi ineficient, cu bariere de intrare extrem de mari.

Acest capitalism american a devenit extrem de scump, iar nota de plată este achitată de cei mulţi, care nu au nicio altă alternativă.

În acest context nu este de mirare că deşi sindicatele au rămas fără voce după globalizare, noile generaţii încep să aibă din ce în ce mai multe întrebări şi văd puţin altfel lucrurile.

Conform unui sondaj citat de MarketWatch, mai mult de 30% din generaţia Millennials aprobă comunismul şi 70% dintre ei ar vota un socialist.

22% din generaţia Millennials cred că proprietatea privată, unul din pilonii de bază ai capitalismului, ar trebui abolită, iar 45% din generaţia Z şi Millennials susţin că educaţia ar trebui să fie free.

Acest capitalism american, care a devenit extrem de scump, monopolistic şi rentier, începe să fie criticat şi urât chiar de americani.