Ani în şir, am auzit cu toţii cât de needucaţi financiar sunt românii, care fac cu banii lucruri nepotrivite, lipsite de sens, de perspectivă pe termen lung. Aşa o fi, dar sunt de părere că pentru a economisi şi investi e necesar să ai cu ce. Cui nu-i ajung banii de la o chenzină la alta – din diferite motive – nu are cum să se gândească să pună într-un „buzunar” fizic sau virtual nimic pentru situaţii neprevăzute, urgenţe, planuri de orice tip, scheme de investiţii, pensii, asigurări. 

Mai nou, veniturile românilor s-au ridicat suficient deasupra nivelului mării încât să apară informaţii referitoare la avansul numărului de clienţi care economisesc, apetit mai mare pentru asigurări de varii feluri, bani mai mulţi în acţiuni sau un număr tot mai mare de români care cumpără bonduri, finanţând practic statul. 

Jumătate dintre gospodăriile din România economisesc lunar, dar 57% dintre acestea păstrează banii cash, potrivit Barometrului Datoriilor 2024, realizat de IRES în parteneriat cu Kruk România. Conform acestui studiu, 10% dintre români apreciază că veniturile gospodăriei nu le ajung nici măcar pentru strictul necesar. La polul opus, 4% dintre români declară că îşi pot permite tot ceea ce îşi doresc, fără restricţii. Majoritatea se concentrează pe strictul nece-sar sau pe un trai decent, fără să-şi permită cumpărarea unor lucruri mai scumpe. 

În acelaşi timp, în 51% dintre gospodăriile din România se fac economii, mai arată studiul IRES. Suma medie econ-omisită lunar a crescut în 2024 la 1.536 lei, cu 17% mai mult faţă de anul anterior. Cei mai mulţi preferă să păstreze economiile în numerar (57%) sau în contul curent (21%), în timp ce conturile de economii sunt utilizate de 24% din-tre aceştia. Există şi români care preferă să investească în valută (12%), în pensii private (11%) sau în piaţa imobili-ară (5%).

Un alt studiu arată că în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare,  iar nivelul de participare la piaţa de capital este redus, România având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE. Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creştere continuă în ultimii ani, totalul activelor nete administrate de cele zece fonduri de pensii facultative existente în piaţă depăşind 950 milioane de euro, arată un amplu proiect de cercetare realizat, în premieră, de Raiffeisen Bank şi Academia de Studii Economice din Bucureşti. 

Cercetarea arată că românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere (< 60 de ani). La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care doar în proporţie de peste 6% preferă depozitele la termen.  Conform datelor analizate, 20% dintre cei care deţin depozite la termen au studii superioare. Printre factorii care favorizează deţinerea unui depozit bancar se numără: nivelul ridicat al educaţiei şi al veniturilor şi stabilitatea locului de muncă, mai arată studiul. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt, de asemenea, mai predispuşi către deţinerea unui depozit la termen. 

Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creştere continuă. 740.000 de români erau înscrişi în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 şi, din totalul acestora, ponder-ea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creştere de la 6%, în 2011, la 22% în 2024. Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani, la Pilonul III, a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 şi 44 de ani s-a menţinut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creştere moderată.

Banii au început să apară în conturile şi buzunarele tot mai multora dintre noi. România a ajuns în cel mai bun mo-ment al istoriei sale, dar gradul de nemulţumire la nivelul populaţiei forfoteşte, reverberează la cote greu de înţeles şi chiar şi perceput pentru cei care trăiesc în bule (aşa cum este şi cazul meu). Cum spune un prieten, românii trăiesc în bule disjuncte. 

Obişnuiesc să închei materialele de acest fel cu o idee legată de vreo peliculă care are măcar o legătură tangenţială cu subiectul, dar o astfel de abordare pare distopică după primul tur al alegerilor prezidenţiale, nu că n-ar fi destule filme legate de bani. Ci pentru că în faţă se aştern încă două weekenduri cu alegeri, prin urmare mai mult ar trebui să ne gândim la viitor decât la teme frivole, precum filmul pe care să-l mai vedem duminică seara. Ca să putem câşti-ga şi cheltui după puteri şi bunul plac banii, trebuie să votăm gândind (şi, aş adăuga, făcând ce e posibil) să ne păstrăm drepturile, în esenţă democraţia.  ■