Născută în octombrie, în zodia Balanţei, aşadar, Business Magazin este de 18 ani o prezenţă echilibrată în piaţa media, o publicaţie menită să asigure stabilitate într-o lume dezechilibrată de crize şi conflicte, care a pus în discuţie temele actualităţii şi a găzduit opiniile comunităţii de afaceri.

Primul număr, apărut în toamna anului 2004 se intitula „Cât costă România”, un exerciţiu jurnalistic inedit pentru acea vreme, o perioadă în care numerele mari şi costurile începeau să işte şi altfel de fiori decât cei reci.

Asta pentru că era creştere economică, firmele se mişcau şi apăreau din ce în ce mai des poveşti de succes.

Iar Business Magazin îşi începe povestea cu cel mai mare număr care era disponibil atunci pe piaţă. Şi cu o curiozitate pe care nici măcar autorităţile n-au avut-o: care este valoarea domeniului public al statului, compilat pe 11.734 de pagini, ce se află acolo şi la ce valoare.

Valoarea nu mai are prea mare importanţă, este doar statistică ‒ 686.195.000.000.000 de lei vechi, adică în jur de 20 de miliarde de dolari. Dar am aflat că statul e destul de neglijent cu proprietăţile sale: îşi evalua picturile de Claude Monet cu 300.000 lei vechi, cabina portarului din strada Pangratti a Televiziunii Naţionale era, pe inventar, de trei ori mai valoroasă decât turnul, iar peştera Scărişoara, Cheile Bicazului şi masivul Piatra Craiului erau preţuite la câte un leu fiecare.

Interesant, dacă veţi vrea să repetaţi experimentul, nu veţi mai putea, pentru că astăzi documentele privind domeniul public al statului nu mai sunt publice.

Un plus de valoare pentru acei ani era efervescenţa, faptul că viitorul, în acel moment, era optimist, iar ca jurnalist descopeream plăcerea subiectului, a frazei sau a ilustraţiei.

Anii premergători crizei din 2008 au generat o mulţime de subiecte despre modul în care ni se schimba viaţa: „România non-stop”, „Cum şi când se vinde o afacere”, „Copilul meu, afacerea altuia”, poveştile antreprenorilor din IT, afacerile fotbaliştilor sau mersul companiilor, brandingul de ţară sau expansiunea economică a provinciei.

Business Magazin a fost şi este un produs ce cultivă normalitatea. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ. A fost o sursă de inpiraţie pentru cei ce vor să realizeze ceva şi să se realizeze. A scris despre cariere, învăţătură, energie, chimie, bănci, afaceri imobiliare, despre aviatori şi metalurgişti, despre medici şi despre comercianţi.

A anunţat criza într-o perioadă în care ochelarii tuturor erau aburiţi. A scris despre cum tehnologia ne modifică viaţa şi îi schimbă pe cei tineri. A scris despre tineri antreprenori care au pornit afaceri şi au câştigat bani buni. A scris despre români care conduc afaceri din străinătate şi a scris despre lideri din provincie. A emis previziuni despre cursul leului şi a scris despre bani şi stăpânii acestora.

În context, dacă e să privesc cei zece ani şi să încerc să-mi amintesc România de atunci şi cea de acum, sunt tentat să spun că România de acum pierde. Cea de atunci era poate mai săracă, dar mai optimistă, mai deschisă, mai entuziastă.

Astăzi pare că am ales conformismul, resemnarea şi inerţia, şi trebuie şocuri din ce în ce mai mari pentru a trezi o sclipire de ceva, de orice.

Trist mi se pare faptul că oamenii nu mai înţeleg metafore, şi aici intrăm în esenţa jurnalismului. Jurnalismul este despre ce scrii, despre cum scrii, despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul, despre normalitatea unei societăţi, lucru pe care colegii mei de la revistă l-au făcut permanent, neobosiţi.

În 2004 Business Magazin era cu câţiva ani înaintea societăţii.

Acum, 18 ani mai târziu, vă lăsăm pe dumneavoastră, cititorii, să decideţi dacă societatea s-a mai apropiat de timpuri. Şi cât costă, şi cât ne costă asta.   ■