Razvan crede ca preocuparea studentilor trebuie sa fie studiul si mai putin metodele prin care sa se intretina

Absolvirea unei facultati nu mai e demult un obstacol in calea elevului de a 12-a, dar trecerea prin facultate fara a aloca suficient timp materiilor de interes sau profesorilor care au mai multe de oferit poate fi paguboasa. Si totusi se intampla in foarte multe cazuri, cat timp intretinerea e din ce in ce mai scumpa, iar studentii se vad nevoiti sa ajunga la universitate doar in sesiune si in rest sa faca rost de bani. Parintii trimit tot mai putini bani, iar presiunea angajarii inca din studentie e din ce in ce mai mare. Macar la nivel teoretic, studentului ar trebui sa i se permita o viata decenta in care sa aiba suficient timp sa studieze domeniul in care a ales sa se pregateasca, sa aiba o cazare decenta si, in cazurile nefericite, sa i se subventioneze de catre autoritati eventualele lipsuri. Cei 2-300 de lei care i se ofera lunar ca bursa sociala sau de studiu abia reusesc sa achite numai o parte din chirie, fara sa mai amintim de mancare sau taxele anuale de scolarizare care ajung la unele universitati chiar si la 2000 de euro anual.

Desi invatamantul superior reuseste sa asigure cunostinte practice (care sa poata fi folosite cu adevarat in exercitarea profesiei) doar intr-un numar limitat de domenii, studentul trebuie sa aiba totusi o idee despre ceea ce inseamna studentie. Cu studiile pe de-o parte, cu distractia pe cealalta parte.

El se poate dezvolta pe plan personal pe durata vietii universitare, autoeducandu-se prin interactiunea cu studentii si profesorii si cu regulile scrise si nescrise ale facultatii. Mediul universitar contribuie la cultivarea unui comportament social civilizat si la formarea unui limbaj specializat domeniului in care se realizeaza pregatirea. Desi intens teoretizat in multiple specializari, bagajul de cunostinte acumulat pe bancile scolii poate veni ca un ajutor dupa ce absolventul reuseste sa dobandeasca experienta profesionala la primele locuri de munca.

Iar faptul ca studentii se vad nevoiti sa lucreze inca de pe bancile scolii si, deci, sa renunte la o parte din ceea ce numim "viata de student" nu e deloc un lucru rau. Intrebarea e cati dintre cei care reusesc totusi sa obtina un job (ei se pot considera norocosi, sarcina nefiind deloc usoara in perioada aceasta) lucreaza in domeniul in care se pregatesc si sunt pasionati de ceea ce fac. Si mai ales cati dintre ei nu se mai uita la job, ci numai la banii care la finele lunii raman totusi cei care platesc chiria?

Roxana considera ca studentii trebuie sa invete sa se intretina singuri inca din timpul scolii

Atunci cand se angajeaza, unui tanar i se cere, de cele mai multe ori, sa aiba in spate o experienta. Daca nu s-ar angaja in timpul facultatii ar intampina dificultati in gasirea unui job, deoarece sistemul de invatamant romanesc se bazeaza mai mult pe teorie decat pe practica. As putea spune chiar ca practica lipseste cu desavarsire in unele facultati.

Asadar daca lucreaza din timpul facultatii are mai multe sanse sa evolueze pe plan profesional la o varsta mult mai frageda.

In plus, un job pe timpul facultatii l-ar ajuta sa asimileze mult mai usor ceea ce invata la scoala. Spre exemplu, un student care este la Academia de Studii Economice ar aprofunda mult mai bine cunostiintele capatate la facultate daca ar lucra intr-o banca, chiar si pe postul de operator in call center.

Un alt motiv pentru care studentii ar trebui sa se intretina singuri este acela ca invata sa fie mai responsabili. Astfel intampina problemele vietii si invata cum sa-si dramuiasca banii. In plus, acestia nu mai sunt nevoiti sa ceara bani parintilor de fiecare data cand vor sa iasa la un suc cu prietenii, sa mearga in club sau sa isi cumpere haine.

Problema actuala este data de faptul ca cea mai mare parte din studenti intampina obstacole in gasirea unui job care are legatura cu ceea ce studiaza in facultate. O alta problema este aceea ca in unele cazuri acestia au mult prea multe cursuri si nu se pot angaja.