“Frica păzeşte pepenii” este un proverb care îndeamnă la vigilenţă şi la precauţie. Dar dincolo de abordarea fireas­că a variilor situaţii din viaţa de zi cu zi sau cea profesională, frica exacerbată generează comportamente păguboase, deopotrivă în plan fizic, mental sau profesional. „Dacă vorbim în general de lideri, una dintre caracteristicile principale este să ai curajul de a admite că nu ai toate răspunsurile şi, mai mult, să ai curajul să îi întrebi pe cei care ştiu să răspundă întrebărilor tale”, a spus Claudia Griech, CEO al EON, în cadrul Galei Women in Power, ediţia 2024, organizată de BUSINESS Magazin. În discursul său de la eveniment, Claudia Griech a pus un accent apăsat pe curaj: „În primul rând, curajul de a iniţia o schimbare, curajul de a fi primul care îşi asumă riscuri, curajul de a face lucrurile cum trebuie, de a face lucrurile corect chiar şi atunci când există diverse presiuni. Şi mai cred că acest curaj nu ne vine neapărat din interior”.

Şi Ana Nedea, director of strategy & business development în ca­drul Simtel, face referire la importanţa aceluiaşi atribut: „Cu mult curaj, dedicare şi învăţare, împreună cu echipa mea am reuşit să generăm venituri substanţiale în 2023, aproximativ de 55 de milioane de euro. Deci se poate”.

Cu siguranţă, curajul nu este un atribut răspândit cu generozitate pretutindeni. De pildă, mulţi români se confruntă cu frici legate de schimbarea locului de muncă, arată un studiu ejobs, în 2023. „Din păcate, în cazul a 22% dintre respondenţi, încă mai există percepţia că joburile cele mai bune sunt luate «pe pile». 15,4% cred că au dificultăţi în a obţine jobul dorit pentru că au aşteptări salariale prea mari şi aproape la fel de mulţi nu au încredere că anunţurile de joburi sunt adevărate. Următoarele obstacole menţionate sunt lipsa de experienţă, numărul insuficient de locuri de muncă disponibile în piaţă sau faptul că ar avea nevoie de consiliere profesională, dar nu ştiu la cine să apeleze. 12% dintre respondenţi declară, pe de altă parte, că au încredere totală în ei înşişi şi că nu întrevăd niciun fel de problemă în calea lor spre obţinerea unui nou job”, conform Anei Călugăru, head of communications în cadrul eJobs.

Pe de altă parte, cea mai recentă ediţie a studiului Pareto Report arată că principalele temeri ale publicului Pareto (20% dintre români, cei cu cele mai mari venituri) rămân neschimbate: incapaci­tatea de a-i susţine pe cei dragi, boala şi instabilitatea financiară. „Postpandemie, teama de îmbolnăvire a scăzut, iar cea de a fi o dezamăgire pentru cei din jur şi de mediocritate a crescut, aceste temeri fiind diferenţiatoare pentru segmentul analizat”, explică Ana-Maria Badea, client service manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă AHA Moments, care a realizat cercetarea în colaborare cu firma de marketing The Engine.

Trecând într-un cadru şi mai larg, care vizează toată populaţia ţării, un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research pentru Allianz-Ţiriac Asigurări arată că spectrul trăirilor umane este unul complex şi dinamic, iar cele mai fericite momente sunt însoţite de teamă pentru doi din trei români. Aproape opt din zece români consideră că venirea pe lume a unui copil reprezintă principalul moment de împlinire în viaţă, fiind totodată o experienţă care, pentru 61% dintre români, e precedată de un nivel ridicat sau foarte ridicat de teamă.

Studiul mai arată că fiecare nouă etapă a vieţii vine cu o doză mare de imprevizibil, care generează de cele mai multe ori sentimente de teamă. Astfel, schimbarea jobului aduce un sentiment de frică sau chiar anxie­tate pentru jumătate dintre români, în timp ce absolvirea şcolii este precedată de sentimente puternice de teamă pentru 47% dintre respondenţi. Alţi 44% dintre români asociază teama cu achiziţia unei locuinţe, în timp ce 40% au un sentiment de teamă când vine vorba despre căsătorie. În plus, patru din zece români consideră că teama este un semn că trebuie să se pregătească mai bine pentru viitor.

Una peste alta, frica este asociată cu aproape orice aspect al vieţii şi poate avea rostul ei până la momentul manifestărilor patologice, care ne împiedică să lucrăm, să acţionăm, să trăim. Sunt situa­ţii în viaţă când suntem „luaţi ca din oală” şi neliniştea, nesiguranţa intervin ulterior. Asumarea riscurilor – calculate, atunci când se poate – este necesară şi sănătoasă. Dar sunt şi momente în care flerul sau inspiraţia se pot dovedi mai folositoare decât analize SWOT. Cu titlul de exemplu, la intrarea Metro Cash & Carry în România, în 1996, cel mai mult au cântărit nu datele macro sau studii sofisticate, ci estimările legate de consumul de alcool. Similar, apariţia Decathlon pe plan local s-a legat de apetitul românilor pentru hainele de tip sport şi nu pe datele legate de practicarea diverselor activităţi sportive în rândul marii mase a populaţiei.

„Soarta noastră trăieşte în noi. Trebuie doar să fim suficienţi de curajoşi pentru a o vedea”, spune prinţesa Merida în filmul de animaţie „Brave”. Eu cred că trebuie să găsim echilibrul perfect între frică şi curaj.   

Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin