De ce atât de mulţi manageri nu ştiu să fie manageri?

Postat la 15 aprilie 2024 937 afişări

De ce atât de mulţi manageri nu ştiu să fie manageri?

Un angajat nu părăseşte o companie, ci îşi părăseşte şeful”, se spune şi poate că de cele mai multe ori aşa este. Una dintre cele mai universale probleme în ceea ce priveşte munca este reprezentată de şefii slabi. Cum se ajunge în aceste situaţii? Parte din motivul pentru care atât de mulţi oameni se confruntă cu un manager prost este că, în societatea noastră, asociem caracteristici de personalitate precum carisma cu semnificaţia că cineva are abilităţi de conducere puternice, scrie un articol publicat pe platforma Fast Company. Dar personalitatea nu este singurul motiv pentru care atât de mulţi oameni nu îşi plac şefii. De multe ori, oamenii se află în funcţii de conducere pentru că au fost buni în ceea ce făceau, dar apoi primesc puţine sau deloc îndrumări cu privire la cum să îi conducă pe alţii. De asemenea, managerii lor adesea nu au primit niciodată formare în domeniul managementului şi, în multe cazuri, improvizează din mers. Cine are noroc ajunge să aibă un manager emoţional inteligent care îşi asumă responsabilitatea de a descoperi cum să lucreze eficient cu oamenii pe care îi gestionează. Mai des însă, oamenii se trezesc blocaţi lucrând după cum cred ei că este corect, fără îndrumare, sau devin frustraţi de un şef care nu ştie ce face. Şi, adesea, ajung să plece. Într-un episod al podcastului The New Way We Work, Lia Bosch, fondatoarea firmei de consultanţă Thrive People Strategies din Statele Unite, vorbeşte despre de ce atât de mulţi manageri nu pot să conducă eficient şi cea mai bună modalitate de a învăţa să fii un manager mai bun. Ea observă că cel mai mare obstacol pentru managerii noi este că adesea sunt promovaţi din motive greşite. Managerii noi vor fi adesea promovaţi pentru că au făcut o muncă bună din rolul lor anterior şi există o poziţie deschisă sau au fost foarte productivi sau compania îi vrea să îi păstreze. Ea mai spune că un manager bun îşi petrece 75% din timpul său cu munca de management. Acest lucru implică construirea relaţiilor şi încrederii, gestionarea muncii, supravegherea dezvoltării carierei şi rezolvarea problemelor. Cele mai multe companii nu le oferă managerilor timpul necesar pentru a face acest lucru, iar cei mai mulţi manageri nu îşi abordează slujbele în acest fel, ceea ce înseamnă adesea că managerii nu sunt foarte buni la ceea ce fac. Una dintre cele mai mari greşeli pe care managerii le fac (şi lucrul pe care angajaţii îl urăsc cel mai mult) este însă micromanagementul. Bosch spune că managerii neexperimentaţi recurg adesea la aceasta pentru că simt că îşi pierd controlul asupra muncii şi nu au încredere în angajaţii lor să o facă aşa cum ar face ei. Dar, spune ea, managerii grozavi explică de ce şi îşi lasă angajaţii să descopere cum. Am aflat cu surprindere că chiar şi în companii din România există în continuare manageri sau chiar CEO care îşi tratează angajaţii ca pe nişte copii: le pun limite legate de timpul petrecut „la ţigară” şi le organizează întreaga „agendă de lucru” (calculează cât timp au de petrecut de la o întâlnire, de exemplu, până să revină la birou). În lumea muncii de azi, postpandemie, micromanagementul este cu atât mai nepotrivit: şefii care intervin prea des sau prea extensiv în activităţile subordonaţilor lor capătă o reputaţie proastă, iar cele mai progresiste organizaţii au început să aprecieze autonomia angajaţilor mai mult decât supravegherea, scrie Harvard Business Review. Cercetările arată că oamenii au reacţii emoţionale şi fiziologice puternic negative la ajutorul inutil sau neaşteptat şi că acesta poate eroda relaţiile interpersonale. HBR îl citează pe generalul George S. Patton al armatei SUA, lider într-unul dintre cele mai tradiţionale grupuri de comandă şi control din lume, care a înţeles pericolul micromanagementului: „Nu spune niciodată oamenilor cum să facă lucrurile. Spune-le ce să facă şi te vor surprinde cu ingeniozitatea lor”.

Poate dacă s-ar întâmpla acest lucru, chiar şi managerii ar avea de câştigat: şi-ar elibera din timpul destinat controlului angajaţilor pentru propria îmbunătăţire ca lideri.  

Ioana Matei este editor Business Magazin

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinie,
ioana matei,
manageri,
angajare

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.