de Harry Meintassis, partener, Meintassis Partners

A dispărut astăzi spiritul de eroism?

La ce idoli ne închinăm? Este vorba de celebrităţi, influenceri, personaje de film? Este vorba de personaje reale în carne şi oase din viaţa noastră? De ce este eroismul necesar pentru sufletul lumii noastre moderne?

A face ceea ce trebuie - şi nu numai.

A fi erou înseamnă a fi extraordinar într-un mod măreţ.

Cuvântul „erou” provine de la vechii greci - eroul era un muritor care făcuse ceva atât de ieşit din comunul experienţei umane, încât la moarte lăsa în urma sa o amintire nemuritoare, primind astfel un cult asemănător cu cel datorat zeilor.

Dar cum ar trebui să înţelegem astăzi un erou?

Viaţa eroică este trăită în slujba valorilor: libertate, dreptate, prietenie, urmărind pasiunile fără teamă, spunând adevărul, cultivând frumuseţea, ridicându-i pe alţii pentru a atinge noi înălţimi.

A fi erou înseamnă să urmăreşti valori care promovează viaţa umană. Cu toţii trebuie să trăim în slujba a ceva... Un scop superior.

Dacă nu o facem, suntem ca o corabie fără cârmă, o frunză în vânt... Cursul vieţii noastre va fi împins şi tras de forţe externe.

Întrebaţi-vă: care sunt valorile mele personale? Cum trăiesc în slujba valorilor mele?

Acest lucru necesită să reflectaţi la o întrebare mai profundă: „În ce constă viaţa bună pentru mine?”

Care este forţa eroului?

Este dragostea. Sacrificiul. Onoarea.

Eroii fac ceea ce trebuie - şi nu numai. Mai ales când este dificil, când există riscuri şi consecinţe.

Chiar şi atunci când le este frică, îşi depăşesc temerile, vor trece peste obstacole. Ei vor merge înainte.

Eroii gândesc în termeni de datorie, misiune şi „cod”. Iată ce spune amiralul McRaven în cartea sa, „Codul eroului”: „Ideea de datorie este una simplă. Cu toţii avem o treabă de făcut în viaţă, avem un loc de muncă..., trebuie să ne facem treaba cât mai bine posibil. Nu pentru că serveşte intereselor noastre, ci pentru că serveşte intereselor altora. Nu trăim singuri în această lume. Datoria este o recunoaştere a faptului că ai o responsabilitate faţă de semenii tăi”.

Un astfel de devotament este eliberator şi totodată oferă putere.

Eroii sunt speciile rare care pot face lucruri extraordinare. Ei afirmă ce este mai bun în viaţă, fiind gata şi dispuşi să experimenteze moartea.

A fi erou nu are nimic de-a face cu diplomele universitare sau cu medaliile, este o atitudine de viaţă...

Pentru Nietzsche, aceasta ar fi mentalitatea de maestru. Îţi direcţionezi viaţa către potenţialul tău maxim.

Ai deveni un om superior.

Caracter, nu statut

Există o concepţie greşită conform căreia eroii sunt superstarurile, celebrităţile, ego-urile uriaşe, care comandă lumina reflectoarelor.

Acest lucru nu ar putea fi mai departe de adevăr.

Adevăraţii eroi nu au scene mari sau urmăritori pe social media.

Ei nu strigă „Vreau să fac lumea un loc mai bun”, nu îşi coafează cu grijă mesajul, aşa cum este la modă astăzi. Ei sunt tăcuţi, dar puternici.

Îi iubim pentru că „sângerează” autenticitate.

Eroismul este despre caracter în acţiune - loialitate faţă de un cod moral, zi de zi.

S-ar putea spune că eroii sunt „conectaţi” diferit, gândesc diferit, posedă calităţi excepţionale. Nu doar un angajament de nezdruncinat faţă de valorile lor. Cel mai important, ei sunt imuni la descurajare sau intimidare.

Ei nu deraiază uşor de la ceea ce cred că este corect. Atunci când se află în pericol, ei vor provoca cu putere, vor fi curajoşi şi vor răspunde cu mult curaj.

Veţi descoperi că ei sunt îngroziţi de o teamă mai profundă, insuportabilă: teama de a „dezamăgi oamenii”. De a se comporta laş, atunci când trebuie să se arate puternici şi curajoşi pentru fraţii şi surorile lor...

Ia-o pe drumul mai puţin străbătut

Eroul îmbină o natură liberă, independentă, rebelă cu o minte disciplinată. Acest lucru îi conferă o putere supremă, matură. Ideile devin acţiuni.

Viaţa eroică este, de multe ori, una de singurătate. Eroii ştiu că, pentru a putea da tot ce au mai bun, trebuie mai întâi să se regăsească pe ei înşişi.

Ei iau distanţă pentru a se reorienta şi reîncărca, dar nu confundaţi acest lucru cu un „lup singuratic”.

Eroul este sfâşiat între durere şi iubire. Durere pentru ceea ce el consideră a fi diferenţa dintre propriile valori şi realitate. Dragostea pentru ceea ce el preţuieşte şi serveşte. Iată-l pe Nietzsche, din nou: „Ce face eroul? - Înfruntă simultan cea mai mare suferinţă a sa şi cea mai mare speranţă!”

Prin exemplul lor, ei ne învaţă că sacrificiul, punerea lui NOI înaintea lui EU (un paradox atât de minunat) este un act de forţă incredibilă - nu de slăbiciune.

A dărui este puterea supremă.

„Avem nevoie de o mare renaştere a eroicului în lumea noastră. Fiecare sector al societăţii umane, oriunde s-ar afla aceasta pe planetă, pare să alunece într-un haos inconştient.” - Robert Moore şi Douglas Gillette

Acesta este modul în care funcţionează încrederea - şi de ce este atât de rară astăzi. A merge împotriva instinctului de autoconservare şi a interesului propriu este ceea ce îi separă pe cei cu adevărat minunaţi şi admirabili.

Marii lideri - lideri spirituali, politici, de afaceri - toţi au un „de ce” autentic care este mai mare decât ei înşişi.

Eroii au inimi mari. Au, de asemenea, defecte mari. Sunt departe de a fi perfecţi. Şi nici nu ar trebui să fie perfecţi... Sunt făcuţi din material uman, au în ei întuneric, nesiguranţă, putere agresivă...

Dar, la fel ca artiştii, ei pot folosi această energie pentru a face imposibilul. Pentru a îndrăzni inimaginabilul.

Merită?

Tu trebuie să decizi.

Viaţa este grea. O putem face uşoară, confortabilă - viaţa este scurtă, la urma urmei. De ce să nu ne bucurăm de ea, în cel mai epicureic mod? De ce să nu-ţi vezi de treaba ta, să rămâi pe calea ta?

Dar vreau să priviţi în interiorul vostru şi să vă puneţi aceste întrebări:

When am I truly alive?

Pentru ce aş fi pregătit să mor?

Ce fel de amprentă vreau să las în inimile celorlalţi?

Soren Kierkegaard, părintele existenţialismului, a spus: „Viaţa poate fi înţeleasă doar în sens invers, dar trebuie trăită privind înainte”.

Fericirea înseamnă să priveşti înapoi în viaţă şi să fii mândru de acţiunile tale.

Înseamnă să spui că, chiar dacă aceasta a fost ultima zi din viaţa ta, ai dat totul pentru ceva valoros.

Ai perseverat atunci când alţii au renunţat.

Ai adus zâmbet şi speranţă oamenilor, i-ai ajutat, i-ai îmbrăţişat, i-ai vindecat, pentru a trăi o viaţă mai bună.

În fiecare zi te-ai antrenat pentru a fi mai bun, ţi-ai stabilit standarde mai înalte, pentru a deveni mai puternic. Pentru tine, asta înseamnă iubire de sine şi respect de sine.

Pentru că numai aşa poţi fi cu adevărat bun - şi potrivit pentru a servi.

Nu te ascunzi în spatele unor scuze sau în spatele comportamentelor altora, totul îţi aparţine, indiferent de situaţie.

Ca erou, crezi în frumuseţe, în adevăr şi în bunătate. Eşti puternic şi sensibil în acelaşi timp.

Tu conduci. Nu în calitate de comandant. Dar dai un exemplu. Îi faci pe ceilalţi să vrea să fie cu tine.

Dai mai mult decât primeşti, iar aceasta este puterea ta secretă. Viaţa este mai mult decât reciprocitate sau „potrivire”.

Tu iubeşti ca Soarele.  Emiţi căldură şi lumină, cu generozitate şi necondiţionat.

Prin pericol şi sacrificiu devii cine trebuie să fii...

***

Dacă ţi s-ar oferi o viaţă plină de confort şi plăcere, faţă de o viaţă grea, plină de pericol, frumuseţe şi sens, ce ai alege?

Fără eroism, viaţa ar fi insuportabilă, fără culoare, fără sens.

Omenirea are nevoie de eroi pentru a zgudui lumea şi a o îndrepta într-o direcţie mai plină de speranţă.

Eroii inspiră tot ce este mai bun în noi. Ei ne fac să simţim că viaţa merită, este frumoasă, fără limite - nimic nu este imposibil, doar dacă ne dorim suficient de mult.

Eroii, ca şi cei mai buni lideri, ne unesc în această naraţiune optimistă.

Eroii ating cea mai sensibilă şi sacră parte a fiinţei umane. Sentimentul că suntem importanţi.

Cu toţii avem dorinţa noastră de a fi eroi, o dorinţă fundamentală pentru spiritul nostru.

În timp ce societatea noastră modernă ne oferă fluxuri nesfârşite de plăceri, idoli şi droguri care anesteziază spiritul uman creativ şi liber, eroismul oferă o cale diferită.

Împotriva pasivităţii, distracţiei, ignoranţei, cinismului, decăderii morale. Către o viaţă pentru care merită să trăieşti.