De ce nu va deveni România niciodată o ţară de chiriaşi?
„Mi se pare că nu prea merită să îţi iei casă, apartament când eşti tânăr, poate la 40 de ani, dacă voi avea familie, dar dacă sunt tânără şi sunt doar eu cu mine, mi se pare că e o bătaie de cap să ai un apartament sau o casă. Apoi, dacă te muţi, trebuie să îţi baţi capul cu locuinţa respectivă, să o închiriezi, să o vinzi, iar dacă îţi schimbi serviciul, cel mai uşor este să îţi găseşti o chirie lângă serviciu”, îmi spune Mara, o elevă de 17 ani, la un liceu cu predare în limba engleză, care a venit la noi în practică pentru câteva săptămâni. Mara pare să susţină ideea celor de la Forty Management, care şi-au propus să dezvolte în România un ansamblu mixed-use imens, practic un minioraş, undeva în spatele Casei Presei din Bucureşti, care să fie destinat exclusiv închirierii, chiar dacă vorbim despre un număr mare de apartamente, de peste 400.
„Piaţa imobiliară din România este în plină dezvoltare, deşi ni se pare că este un boom imobiliar uriaş, încă suntem cu mult în urma ţărilor din jurul nostru, mai ales a Poloniei, Ungariei, Cehiei şi această fază de maturizare ne va duce către crearea unei pieţe de închirieri. În momentul de faţă, România, care are un procentaj uriaş de proprietari, de peste 95%, nu are încă format un profil de client care să se ducă înspre închiriere, însă prin acest proiect suntem convinşi că printre altele vom reuşi să aducem şi această noutate în piaţă“, a spus Florin Suicescu, director operaţional al Forty Management, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, moderată de mine, referindu-se la unul dintre obiectivele mari ale Central District Lagoon City. Într-adevăr, chiar şi în ultimele luni, interesul pentru chirii pare să fi crescut. Potrivit datelor de la Storia.ro, românii au vizualizat cu 14% mai multe pagini cu anunţuri imobiliare şi au făcut cu 3% mai multe contactări comparativ cu luna aprilie (contactările sunt interacţiunile între chiriaşi şi cei care publică anunţuri de închiriere pe platformă). Preţurile solicitate pentru chirii au crescut, în medie, cu 16% de la un an la altul.
„M-aş muta oriunde, acum că lucrez de acasă, doar să fie frumos”, îmi spune o altă cunoştinţă, în căutarea unei locuinţe de închiriat, care să fie nouă, spaţioasă, în principiu să aibă toate caracteristicile unei locuinţe în care să îţi facă plăcere să stai 90% din timp şi al cărei preţ a ajuns să depăşească 700 de euroĂTVA (circa 900 de euro), chiar dacă vorbim despre în jur de 55 de metri pătraţi în două camere, în Capitală (nici măcar central). Preţul chiriilor este în creştere, trendul românilor care închiriază, la fel (unul dintre motive ţine de faptul că cei interesaţi de cumpărarea unui apartament sunt într-o stare de expectativă acum) – însă România nu va deveni niciodată o ţară majoritar de chiriaşi – asta pentru că, în primul rând, foarte puţine pieţe au ajuns acolo. Gabriel Blăniţă, asociate director în cadrul Colliers România, îmi spune că acest lucru este „foarte improbabil, spre imposibil”, având în vedere că puţine ţări europene, fie ele şi vestice, cu preţuri uriaşe când vine vorba de tranzacţii imobiliare, sunt într-o astfel de situaţie în afară de Elveţia şi Germania, în toate celelalte ţări suntem majoritar proprietari). La nivelul UE, media este de 70% proprietari, 30% chiriaşi, iar în cazul românilor, care conduc clasamentul în materie de procentajul de proprietari, statistica spune că 95% dintre locuinţe sunt deţinute de ei, iar 15% din cei care fac parte din populaţia 18-55 de ani, din oraşele mari, stau în chirie.
Pe termen mediu şi lung, potrivit previziunilor Colliers însă, vom tinde înspre 25-30% procentaj al populaţiei care va sta în chirie. Pe de altă parte însă, rata unui credit ipotecar a ajuns să fie întrecută cu mult de aceste preţuri la chirii (iar conceptul că dai bani pentru ceva al tău este unul care va mai persista în mentalitatea noastră – chiar dacă ceva al nostru ne va da mai multă bătaie de cap). În România, în general, oamenii îşi doresc să devină proprietari de locuinţe. Această mentalitate este înrădăcinată în istoria şi cultura ţării, iar achiziţionarea unei case este adesea considerată un obiectiv important în viaţă. Apoi, în România, legislaţia şi sistemul juridic oferă protecţie proprietarilor şi stabileşte drepturi şi obligaţii clare pentru chiriaşi. Odată cu modificarea uşoară a procentajului celor care aleg să stea în chirie însă, şi cu maturizarea pieţei, probabil se va schimba şi genul de locuinţe cumpărate de români: dacă în trecut tinerii sau părinţii tinerilor obişnuiau să cumpere garsoniere în blocuri vechi, la oraş, doar ca ei să nu plătească o chirie, probabil că în viitor va evolua şi trendul clădirilor dezvoltate exclusiv în scopul închirierii, care să le ofere acestora mai multă flexibilitate, mai mult confort, locuinţe mai frumoase şi servicii mai bune, similare unui hotel.
Iar la 40 de ani însă, când vor avea şi familii, vor investi şi în locuinţa mult visată, fără să schimbe anterior sau să închirieze trei apartamente, cum se întâmplă deseori acum. Dar, per ansamblu, românii vor visa mereu la locuinţa proprie.
Ioana Matei este editor Business Magazin
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro