La polul opus, mii de români care au cumpărat bitcoin au banii blocaţi, pentru că băncile din România au închis conturile platformelor de exchange după avertismentele BNR. Aceştia trebuie să meargă acum la bănci în străinătate. 

Andrei Stănică, de la United Blockchain Association, a spus la ZF Live că ”suntem singura ţară din toată Europa în această situaţie. În total suntem zeci de mii de români, cu aproape de 200 de milioane de euro pe care nu îi putem transforma în România în lei„.

Deci sunt zeci de mii de români care au 200 de milioane de euro în aceste monede virtuale. Nu 2 milioane de euro, ci 200 de milioane de euro!

Dacă ne uităm în businessul românesc, sunt zeci de tineri care se învârt în cerc, care nu au bani să-şi continue afacerea şi nici nu au perseverenţa şi determinarea de a convinge investitorii să le dea câţiva lei pentru a merge înainte.

Mulţi spun că principala problemă a noii generaţii din business, a tinerilor de astăzi care aspiră la profesia de antreprenor, este că se lasă repede păgubaşi, odată ce apar primele dificultăţi. Determinarea nu este calitatea lor forte.

Când te uiţi la cei care au făcut bani din bitcoin, cel puţin din vorbe sau pe hârtie, nu mai ai niciun chef să începi un business de nişă, să te chinui să creezi un produs, să vinzi un serviciu, să tai facturi, să te lupţi să-ţi încasezi banii şi poate să plăteşti salarii.

România a avut o creştere economică de 7% în 2017, cea mai mare din Europa, dar dacă te uiţi la structura businessului românesc, înţelegi că această creştere economică a fost adjudecată de companiile mari.

Conform unui studiu realizat de CITR Group pe rezultatele financiare pe 2016, ultimele disponibile la nivel agregat, România are cu 19% mai multe companii de impact, adică firme cu active mai mari de 1 milion de euro. De la 20.000, numărul acestor companii a crescut la 23.000 în 2016.

Problema este că în România sunt 420.000 de companii sub 1 milion de euro, care generează 35% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. Deci 65% din cifra de afaceri din România este făcută doar de 4% din companii. România se sprijină în business mai mult pe aceste companii de impact decât pe restul de 96% din celelalte companii.

Mai mult decât atât, deşi avem cea mai mare creştere economică, ponderea companiilor în dificultate a crescut de la 43% la 50%. Deci creşterea economică se duce către un segment de companii, dintre care marea lor majoritate sunt multinaţionale.

România, prin politicile de stat, nu sprijină mai deloc companiile care au sub 1 milion de euro şi care reprezintă marea majoritate. Din 420.000 de companii sub 1 milion de euro, 330.000 au până în 100.000 de euro cifră de afaceri.

În schimb, guvernul PSD a scăzut atât de mult fiscalitatea celor care au apartamente în închiriere, încât mai bine trăieşti din chirie decât din business. Radu Georgescu de la CFO Network, o firmă de consultanţă fiscală şi audit, spune că adevărata revoluţie fiscală este că cei care au venituri din chirii plătesc impozite mult mai mici pentru 2018, iar banii datoraţi pentru 2017 pot fi plătiţi abia în martie 2019, deci mai au şi o fereastră fiscală de un an.

Deci de ce să te lupţi să faci un business - mai mic, mai mare -, să angajezi oameni, când poţi să trăieşti foarte bine din chirii, unde aproape că nu ai bătaie de cap, iar banii intră lunar?

De multe ori te întrebi ce încurajează societatea românească, ce încurajează statul, ce încurajează un guvern, ce încurajează partidele, ce încurajează liderii politici şi cei care se ocupă de politica fiscală: renta sau producţia?

După ce că tinerii din ziua de astăzi nu au determinare şi se lasă păgubaşi la prima problemă, statul încurajează şi businessul realizat prin ”statul acasă“.

ADN-ul nostru ne arată că avem o frică mare de eşec, că orice eşec este ca un stigmat: familia te priveşte ca pe un ratat, societatea la fel, şcoala la fel, astfel încât, într-un final, oricine încearcă să facă o afacere şi nu reuşeşte se consideră cel mai mare ratat, un ”loser“.

Dar ca să închei acest articol într-o notă optimistă, vreau să spun ce a declarat Daniel Dines, CEO-ul companiei UiPath, cel mai valoros start-up românesc din acest moment, care în mai puţin de un an a strâns aproape 200 de milioane de dolari de la investitori pentru a dezvolta afacerea şi a ajuns să valoreze 1,1  miliarde de dolari: ”Am fost la un pas să închidem compania, pentru că nu mai aveam bani şi nu ne ieşea nimic. Dar a trebuit să mergem înainte cu orice preţ. Un antreprenor adevărat este cel care eşuează de 51 de ori, dar la a 52-a încercare reuşeşte“.

El a fost unul dintre ei.