Soţii, foste soţii, văduve, fiice (moştenitoare). Primele zece cele mai bogate femei din lume au primit statutul de miliardare prin prisma legăturilor de rudenie cu miliardarii de sex masculin. Dintr-un total de 2.668 de miliardari de pe glob, doar 327, adică puţin peste 12%, sunt femei (cifre valabile la nivelul anului 2022, potrivit indexului Forbes). L’Oréal, Victoria’s Secret, Rimmel London, Maybelline, MAC Cosmetics, Jolidon, Max Factor, Shiseido sunt fondate, toate, de bărbaţi.

Nu am să vorbesc prea mult despre subreprezentarea femeilor în funcţiile de top-management/în rol de lideri, nici de numărul mic de femei CEO, nici de rata mai mică de angajare în rândul femeilor, căci cifre grăitoare găsiţi în infograficul de la mijlocul revistei. M-am întrebat doar: de ce suntem (încă) în această situaţie şi care sunt motivele pentru care există atât de puţine miliardare, iar şi mai puţine dintre acestea sunt self-made? Unele teorii spun că bărbaţii au mai mult testosteron, care îi ajută să aibă mai mult curaj în a-şi asuma riscuri. Altele, vociferate inclusiv de apropiaţi de-ai mei cu studii superioare şi care cunosc bine mediul de business, spun că pur şi simplu bărbaţii sunt mai pricepuţi să facă bani, să investească, deşi persoanele în cauză nu aduc argumente pentru aceste idei. Pe fondul cunoştinţelor pe care le aveam, în mare, despre diferenţele de gen, mi-am conturat însă câteva bănuieli proprii, pe care am decis să le verific cu ajutorul statisticilor. Concluzia? Femeile se învârt într-un cerc financiar vicios şi da, diferenţele de gen încă există la scară largă, iar luminiţa de la capătul tunelului nu e încă suficient de strălucitoare. Prin urmare, şi cele nouă zerouri sunt încă mai greu de obţinut de către femei decât de bărbaţi. Mai jos, câţiva factori pe care am reuşit să-i identific în spatele cifrelor:

Diferenţele salariale. Să pornim cu un factor simplu: diferenţa salarială, pe baza căreia putem începe să construim celelalte teorii. Da, în România e mică – undeva la 2-3% (şi totuşi încă e, iar Mediafax cita, exact cu un an în urmă, un studiu al PwC conform căruia realitatea ar fi alta şi că prăpastia e de peste 20% la nivel de salariu de bază şi de circa 30% la nivel de bonusare), dar în multe alte state ajunge chiar şi la 40%, iar la nivelul UE era, în 2020, de 13%.

Creditarea. Din diferenţa salarială se naşte şi o diferenţă de şanse când vine vorba de obţinerea unor credite, căci un nivel salarial mai mic înseamnă şi un credit mai mic, deci şanse mai slabe de a porni un business dacă, să zicem, acesta ar fi scopul obţinerii lui. Statistic, bărbaţii au limite de credit cu 4,5% mai mari decât femeile, potrivit economistwritingeveryday.com.

Obţinerea finanţării. Cum mai poţi lansa afaceri? Cu ajutorul finanţării. Dar. Doar 2% dintre capitalul investit de fondurile de investiţii cu capital de risc din Statele Unite a fost oferit pentru a finanţa start-up-uri lansate exclusiv de femei, deşi acestea sunt „responsabile” de un procentaj de 14% din numărul de start-up-uri fondate în 2021, scrie Forbes. Când au un bărbat alături, lucrurile se schimbă – 20% dintre start-up-uri sunt cofondate de membri de sexe diferite şi afacerile astfel formate au primit aproape 15% din capitalul destinat finanţării.

Cheltuielile mai mari. O altă piedică pe care am identificat-o în construirea de către femei a unor averi la fel de/mai mari decât ale bărbaţilor e reprezentată de cheltuielile mai mari. Şi nu, nu e de vină terapia prin shopping (necesară şi ea, pentru că femeile sunt mai stresate la locul de muncă decât bărbaţii – 68% dintre femei vs. 50% dintre bărbaţi sufereau anul trecut de burnout, potrivit unui studiu realizat de Kantar în State), ci de fapul că, doar în SUA, de pildă aproape 80% din cele aproximativ 11 milioane de familii monoparentale sunt conduse de mame singure, deci cheltuielile pentru întreţinerea copiilor sunt mai mari decât ale unei femei sau ale unui bărbat singuri, aşa că banii rămaşi pentru investiţii sunt, automat, mai puţini.

Copiii. Când vine vorba de concedii de creşterea copilului, femeile clar sunt cele care renunţă – unele provizoriu, altele de tot – în număr mai mare la rolul de profesionist pentru a şi-l însuşi pe cel de mamă. Aproape jumătate dintre femeile chestionate într-un sondaj realizat de LinkedIn şi Censuswide au spus că au optat pentru extinderea concediului maternal şi peste o treime au recunoscut că au făcut asta deoarece era mai costisitor să găsească ajutoare pentru a avea grijă de copii cât lipseau pentru a lucra. În plus, faţă de 43% dintre bărbaţii care au renunţat să extindă perioada de stat acasă din teama de a nu-şi pierde jobul, sub 30% dintre femei au luat o decizie similară din acelaşi motiv. Mai mult decât atât, peste 60% dintre femei au întâmpinat dificultăţi odată cu reintrarea în câmpul muncii.

Nevoia de stabilitate. O altă statistică interesantă pe care am găsit-o vine din lumea bursei, unde sub 10% dintre traderi sunt femei, potrivit datelor XTB, deşi aceeaşi sursă indică faptul că investiţiile făcute de femei se dovedesc câştigătoare în mai multe cazuri decât cele făcute de bărbaţi. Motivele? Dacă corelăm factorii de mai sus, reies o mai mare nevoie de stabilitate financiară, dar şi o putere financiară mai mică.

Cu siguranţă, lista poate continua. Aş vrea să aflu şi ce cred femeile din businessul românesc, şi nu doar femeile, despre această discrepanţă. Care sunt, în opinia voastră, motivele pentru care miliardarele sunt, încă, în minoritate?  

Andra Stroe este jurnalist, BUSINESS Magazin (andra.stroe@businessmagazin.ro)