Una dintre cele mai citite ştiri săptămâna trecută pe site-ul BUSINESS Magazin (bmag.ro) se referă la decizia tot mai multor companii din Londra să renunţe la politica de lucru flexibil, care permitea angajaţilor să lucreze de acasă. La doar câteva zile distanţă, J.P. Morgan Chase & Co. solicita angajaţilor să fie prezenţi la birou cinci zile pe săptămână, potrivit unui raport Bloomberg — sugerând că această politică ar putea deveni noua normă pentru companiile din sectorul serviciilor financiare. CEO-ul J.P. Morgan, Jamie Dimon, a fost notoriu de vocal în a lăuda munca în persoană. În cadrul Festivalului Atlantic din Washington D.C., din septembrie anul trecut, Dimon a promis să „facă Washington D.C. să se întoarcă la muncă”. Concurenţa, Goldman Sachs, anunţase de asemenea acest lucru. Ştirile de genul acesta nu sunt o surpriză, iar tonul antimuncă remote pare să fi fost setat de CEO-ul Amazon, Andy Jassy, care a fost printre primii care au spus că, dacă angajaţii Amazon nu pot respecta cerinţa de a veni în persoană, „probabil nu va funcţiona relaţia cu angajatorul” (n.red.). Anul trecut, CEO-ul Amazon a anunţat că de la începutul lui 2025 angajaţii lui vor reveni complet la birou. Dimon şi alţi CEO renumiţi la nivel global nu sunt o excepţie: 83% dintre liderii de afaceri se aşteaptă la o revenire completă la birou până în 2027, conform unui raport KPMG publicat în toamna lui 2024, în creştere faţă de 64% în anul precedent.

Sondajul a fost realizat în rândul a 1.300 de directori executivi în lunile iulie şi august. Raportul a evidenţiat şi o diferenţă generaţională în percepţiile directorilor asupra revenirii la birou: 87% dintre acei CEO cu vârste între 60 şi 69 de ani au prezis o revenire completă la birou, 83% dintre cei cu vârste de 50-59 de ani anticipează această schimbare, în timp ce doar 75% dintre directorii executivi cu vârste între 40 şi 49 de ani au fost de aceeaşi părere, conform raportului. De asemenea, mai mulţi directori bărbaţi (84%) mizează pe scenariul unei reveniri complete la birou comparativ cu 78% dintre femeile aflate în funcţii de conducere. 

Chiar şi în România, după un an în care sistemul hibrid părea să devină norma, tot mai multe firme revin asupra deciziei şi impun prezenţa la birou. În ciuda faptului că angajaţii s-au adaptat acestui sistem flexibil, unii dintre ei fiind mai productivi şi mai dedicaţi atunci când lucrează de acasă, se pare că unii angajatori nu mai sunt dispuşi să accepte aceste noi cerinţe. Cunosc cazuri concrete în care angajaţilor li se impune prezenţa completă la birou, chiar dacă acest lucru duce la frustrarea lor şi, în unele cazuri, la scăderea productivităţii. Dacă anul a început aşa, este posibil ca 2025 să fie anul începutului sfârşitului pentru munca remote. Şi asta mai ales în contextul în care balanţa în piaţa muncii pare să încline înspre angajatori anul acesta, pesimismul fiind destul de răspândit în rândul tuturor din cauza contextului economic. Exemplele de companii care au început să impună prezenţa zilnică la birou sunt tot mai multe. Angajatorii justifică această schimbare prin necesitatea unei colaborări mai strânse, inovaţie şi performanţă îmbunătăţită, argumente care sună, desigur, logic pe hârtie. Totuşi, realitatea este că angajaţii buni pot lucra de oriunde, atâta timp cât sunt motivaţi şi dedicaţi. În acelaşi timp, cei care nu au un interes real să contribuie pot pierde vremea la fel de bine şi de acasă, şi la birou. Astfel, întrebarea rămâne: la ce bun să impui prezenţa la birou, dacă unii angajaţi stau şi pierd vremea pe internet, aşteptând să „rupă uşa”? Nu ar fi mai bine să creezi modalităţi de motivare şi implicare activă în proiectele companiei, indiferent de localizarea lor (acolo unde specificul muncii permite acest lucru, bineînţeles)?