Self-checking în apartamente de vacanţă, la case de marcat, la unităţi medicale, comenzile de pe telefon în aplicaţii de livrări, de transport ş.a.m.d. – toate „firişoarele” prin care tehnologia se infliltrează în viaţa de zi cu zi ne uşurează viaţa, economisesc timp şi efort. Tehnologia câştigă tot mai mult teren în viaţa noastră, personală şi profesională, dar fenomenul seamănă mai degrabă cu dansul valurilor la malul mării decât cu drumul unei ape curgătoare. De pildă, deşi cumpărăturile online au explodat în perioada pandemiei, mulţi clienţi preferă să se întoarcă în magazine, pentru experienţă, pentru socializare, pentru a economisi bani prin promoţii găsite doar în mediul offline. Cel puţin în ţară la noi, reţelele de retail continuă să-şi sporească numărul de magazine; o analiză ZF arată că anul trecut marile lanţuri de super şi hipermarketuri au deschis circa 300 de noi spaţii.

Deschiderea primelor magazine de tip hipermarket în România, în urmă cu mai bine de două decenii (primul Carrefour a fost inaugurat în 2001, la marginea Bucureştiului, aproape de accesul pe A1), a produs un aflux atât de mare de clienţi la vremea respectivă încât studiile arătau componenta de socializare a familiilor în timplul mersului la cumpărături. Între timp, aprovizionarea a devenit

pentru cei mai mulţi dintre noi o corvoadă, un alt „item” de pe lista de „to do”, şi încercăm, pe cât posibil, să externalizăm această activitate. Dovadă şi „roitul” curierilor care n-au răgaz, şi livrează tot soiul de comenzi.

Daaaar... lucrurile nu stau aşa pentru toată lumea. Sau cel puţin nu în tot ce priveşte toate tipurile de shopping. Un procent de 32% dintre consumatori declară că îşi doresc interacţiunea personală pe care doar cumpărăturile în maga­zinele fizice o pot oferi, în pofida faptului că tehnologia transformă procesul de achiziţie, facilitând tot mai mult cumpărăturile online, pe reţelele sociale, prin aplicaţii şi în jocuri, potrivit celei mai recente ediţii a raportului EY Future Consumer Index (FCI), care a cuprins peste 23.000 de consumatori, din 30 de ţări.

Conform studiului, oamenii se întorc în magazinele fizice din motive pe care doar investiţiile în inteligenţa artificială (AI) şi tehnologie nu le pot satisface. Mai mult de jumătate (57%) dintre cumpărătorii intervievaţi spun că vor să vadă, să atingă şi să evalueze articolele înainte de a le achiziţiona şi 68% doresc sfaturi de specialitate cu privire la achiziţiile cu valoare ridicată, pentru a se asigura că fac alegeri în deplină cunoştinţă de cauză. Un alt semn pentru preferinţa vizitelor în magazinele fizice este faptul că 61% dintre consumatori au afirmat că ar merge la un magazin pentru o promoţie care nu este disponibilă online.

Până la urmă, comenzile aduse de curieri scutesc mult timp, dar returnarea produselor care nu cores­pund din varii motive cu ce ne-am dorit produce bătăi de cap, indiferent că e vorba de returnare, alocarea de resurse pentru plasarea altei comenzi sau demersuri pentru recuperarea sumelor plătite.

Iar banii vorbesc. Des. Pentru că inflaţia erodează tot mai mult puterea de cumpărare – în primul trimestru al acestui an inflaţia s-a plasat la 6%, conform BNR – tot mai mulţi consumatori sunt preocupaţi de creşterea costului vieţii. Fenomenul se regăseşte însă la nivel internaţional, iar studiul EY arată că 55% dintre consumatori sunt preocupaţi de creşterea costului vieţii, ceea ce face ca 72% să se concentreze mai mult asupra raportului calitate-preţ. Georgiana Iancu, partener, coordonator al practicii de impozite indirecte şi liderul sectorului de retail şi produse de consum în cadrul EY România a declarat: „Observăm un comportament similar, determinat de nevoia de economisire şi acordarea unei mai mari atenţii raportului calitate-preţ. Această preocupare a consumato­rului român ar trebui să reprezinte un reper important pentru definirea strategiei jucătorilor din retail şi bunuri de larg consum. Alinierea între tendinţele locale şi cele globale subliniază, de asemenea, nevoia de a echilibra inovaţia digitală cu interacţiunea personală, pentru a satisface cerinţele consumatorilor într-un peisaj de retail dinamic”.

Motivaţiile şi „motoraşele” care împing cumpărătorii să treacă pragurile magazinelor sunt variate. Nici măcar în cazul fiecăruia dintre noi nu există poate o regulă permanentă la acest capitol, iar un rol important îl pot juca deopotrivă timpul şi cheful. Dar, mai presus de toate, nevoia de a face ceva plăcut – poate descoperirea de noi produse, conversaţia cu vânzătoarea de la magazinul de cosmetice sau pur şi simplu să simţim pulsul, vibraţia oraşului. Închişi mai mereu între pereţi sau în maşini, ne distanţăm prea mult de viaţa cotidiană şi uneori simţim nevoia unei imersiuni în viaţa concretă. O comedie spumoasă legată de shopping este „Mă dau în vânt după cumpărături” – protagonista este dependentă de shopping, preocupare care îi produce chiar neplăceri.    

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin