În 2024, salariul mediu (decembrie 2023/2024) a crescut cu 14%, depăşind 5.400 de lei. În luna noiembrie, pentru care am ultimele date oficiale de la Statistică, creşterea salarială – noiembrie 2024/2023 – a fost de 13,8%, salariul mediu ajungând la 5.388 de lei, adică 1.084 de euro net pe lună. Faţă de inflaţie, care a fost anul trecut de 5,1%, în 2024 putem consemna o creştere reală a salariului mediu de 8,5-9%, ceea ce nu este rău deloc.

În 2020, am avut o creştere nominală a salariului mediu net de 8,4%, în 2021 de 10%, în 2022 de 13,4% (singurul an în care am avut o scădere a salariului real de 3%, având în vedere că inflaţia a fost de 16,4%), în 2023 am avut o creştere nominală de 15%, iar pentru anul trecut avem o creştere de 14%. Pentru angajaţi, aceste creşteri de salarii, care au depăşit inflaţia, sunt considerate mici, chiar dacă au fost peste inflaţie, iar în euro au crescut substanţial pentru că am avut un curs valutar leu/euro stabil. Pentru economişti, pentru analişti, pentru Banca Naţională, am avut şi avem o creştere reală a salariilor - pe medie, ce-i drept - foarte mare, peste competitivitatea economiei româneşti.

Din 2020 încoace, în ciuda tuturor crizelor (deja facem cinci ani de la apariţia de nicăieri a Covid), salariul mediu net a crescut în termeni nominali cu 63%, de la 3.340 de lei la 5.400 de lei, iar pe fondul acestei stabilităţi incredibile a cursului valutar de cinci ani încoace, salariul mediu net a crescut în euro cu aproape 60%, ceea ce este o majorare destul de consistentă, fără precedent.

În clasamentele statistice întotdeauna ne comparăm în euro ca să avem un element comun, dar această stabilitate a cursului valutar ne-a adus şi o îmbunătăţire semnificativă a indicatorilor macroeconomici. Dar se pare că această creştere susţinută a salariilor, care la final formează salariul mediu net, se apropie de final, având în vedere că economia, companiile, businessul dau semne de oboseală.

Pentru 2025, Comisia Naţională de Prognoză prevede o creştere a salariului mediu net în termeni nominali de 6,1%, dar, dacă scădem inflaţia de 4,5%, ne ducem spre o creştere reală a salariului de numai 1,6%, ceea ce, comparat cu o creştere reală de aproape 9% în 2024, rezultă că avem o aterizare destul de bruscă.

În ultimii ani, România şi-a pierdut, unul câte unul, motoarele de creştere a salariilor, care au tras în sus toată piaţa de salarii pe fondul unei cereri de joburi mai mari decât oferta. IT-ul, care în ultimii zece ani a avut o creştere economică spectaculoasă, începe să piardă teren, începe să piardă angajaţii, iar salariile nu numai că nu mai cresc, ci chiar încep să scadă. A început să vină AI-ul, inteligenţa artificială peste IT-işti, juniorii nu mai sunt aşa de căutaţi, iar companiile nu mai sunt atât de darnice pentru că nu mai au de unde, iar, mai mult decât atât, eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti este pasată angajaţilor, ceea ce înseamnă, în final, o reducere a salariului net al acestora. Industria pierde teren, suntem la al treilea an pe minus, toate companiile încearcă să automatizeze cât mai mult procesele industriale, iar, cu excepţia inginerilor, care sunt în continuare greu de găsit, nimeni nu prea mai face angajări şi nu mai creşte salariile decât acolo, punctual, la specialişti, care sunt greu de găsit.

Firmele din construcţii, din agricultură şi din agrobusiness au pierdut facilităţile fiscale la nivel de salarii, şi nu sunt multe companii care vor să acopere această diferenţă pentru angajaţi la nivelul salariului net. Plus că nu se mai pune problema unor noi creşteri salariale. Statul, adică sectorul bugetar, a fost un motor foarte puternic de creştere a salariilor pentru că Ciucă şi, mai ales, Ciolacu nu au dat de la ei, ci de la alţii, de la sectorul privat. Dar, odată cu îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru anul 2025, a dispărut şi creşterea din statistică. Singurul motor care mai rămâne de creştere a salariilor este majorarea salariului minim.

Dacă ne uităm puţin la nivelul ţării, salariul mediu în Bucureşti a ajuns la 6.600 de lei net, în Cluj a ajuns la 6.200 de lei net, în Timiş la 5.700 de lei net, în Ilfov la 5.300 de lei net, în Sibiu la 5.400 de lei net, în Iaşi la 5.200 de lei. În rest, cam toată ţara are salarii sub salariul mediu pe economie. Spre exemplu, în Teleorman avem aproape 4.000 de lei net, în Buzău – 4.400 de lei net, în Constanţa – 4.700 de lei net. Ca salariile să crească, trebuie să revenim la o creştere economică susţinută, de la 3% în sus. Anul trecut am scăzut la o creştere economică de numai 1%, la jumătate faţă de prognoze, iar pentru 2025, prognoza guvernului pentru o creştere economică de 2,5% pare foarte optimistă, având în vedere incertitudinile fiscale şi politice, tensiunile sociale care se reflectă în prudenţa companiilor, scăderea investiţiilor, reducerea angajărilor şi chiar restructurarea organigramelor. Nu ştiu dacă ar trebui să ne facem speranţe pentru creşteri salariale mai mari atât din punct de vedere nominal, cât şi real. Companiile trebuie să aibă mai mult de lucru pentru a majora şi salariile. Dar atenţie, multe firme încearcă să-şi îmbunătăţească productivitatea şi eficienţa automatizând procesele de producţie, ceea ce înseamnă că nu mai au nevoie de aşa mulţi salariaţi. 

(cristian.hostiuc@zf.ro)