Luni, 28 octombrie, una dintre cele mai citite ştiri pe zf.ro a fost articolul prin care se anunţa o tranzacţie sur-prinzătoare pe piaţa imobiliară: Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureş a cumpărat un mall din oraş, unde va găzdui Facultatea de Economie şi Drept şi Facultatea de Ştiinţe şi Litere, într-o tranzacţie evaluată la 10 milioane de euro. „Mallul oferea spaţii deja compartimentate şi potrivite“, a declarat Leonard Azamfirei, rectorul universităţii. De asemenea, Universitatea din Târgu-Mureş construieşte un spital universitar propriu, cu 660 de paturi noi, o investiţie de 32 de milioane de euro din fonduri proprii, urmând ca echipamentele medicale să fie achiziţionate prin finanţări europene. Genesis College, una dintre cele mai mari şcoli particulare din Bucureşti, fondată de Ioana Necula, a închiriat de la Petrom una dintre clădirile de birouri din sediul central, unde îşi va extinde colegiul cu învăţământ primar şi liceal. Grupul medical Sanador va cumpăra de la OTP Bank clădirea de birouri în care se afla sediul central al băncii, transformând-o într-un spital, având în vedere că este situată lângă clinica Sanador. Dezvoltatorul imobiliar One a închiriat mai multe etaje în proiectul One Cotro-ceni pentru deschiderea unor grădiniţe şi şcoli. Astfel de exemple devin din ce în ce mai numeroase, arătând cum se schimbă destinaţia diverselor proiecte imobiliare. La începutul pandemiei şi pe parcursul acesteia, multe clădiri care erau destinate birourilor s-au transformat în proiecte imobiliare rezidenţiale, cu apartamente de top. Clădiri de clasă B sau A-, care anterior erau folosite pentru birouri, îşi găsesc acum o nouă utilitate – spitale, clinici medicale, şcoli etc. –, având în vedere că numărul angajaţilor care vin la birou s-a redus considerabil după pandemie. Dacă structura permite, unele clădiri de birouri se vor transforma în locuinţe sau chiar în hoteluri. Businessul, economia, dezvoltatorii se adaptează vremurilor. Dacă astăzi nu mai ai chiriaşi pentru clădirile de birouri pentru că angajaţii preferă să lucreze de acasă, nu laşi clădirea goală aşteptând o schimbare de trend. Fiecare dezvoltator şi proprietar de clădire încearcă să se adapteze. Numai statul, guvernul şi instituţiile publice rămân încremenite. Statul, având cea mai vastă istorie, este şi cel mai mare proprietar de clădiri şi spaţii de tot felul. Din păcate, multe dintre acestea sunt neocupate, se degradează anual sau chiar riscă să se prăbuşească, aşteptând zadarnic o soluţie de la auto-rităţi. Statul deţine numeroase clădiri care rămân goale, consumând bani şi utilităţi, neplătind taxe şi impozite şi fără nicio valoare economică, deşi ar putea avea. Statul, prin toate instituţiile sale – primării, consilii judeţene, şcoli şi alte instituţii – funcţionează în clădiri improprii, iar angajaţii sunt adesea înghesuiţi. Documentele se îngrămădesc din lipsa unui spaţiu adecvat pentru depozitare. În loc ca statul să mute aceste instituţii în spaţii moderne, cum ar fi malluri sau clădiri noi de birouri, preferă să le menţină în trecut. Clădirile centrale ale statului, mai vechi sau mai noi, ar putea găzdui alte tipuri de activităţi – hoteluri, pensiuni, librării, cafenele, restaurante, spaţii pentru expoziţii, etc. Din păcate, nimeni din conducerea statului sau din guvern nu ia în considerare această oportunitate de a schimba faţa oraşelor prin mutarea instituţiilor publice în locaţii moderne, lăsând spaţiile actuale disponibile pentru proiecte imobiliare moderne făcute de investitori privaţi. Îmi vine adesea în minte Gara de Nord din Bucureşti, unde anual se investesc milioane de euro pentru var, reabilitări şi consolidări de ochii lumii doar ca să se mai mănânce nişte bani pentru că în realitate nu se schimbă nimic. În loc să fie un proiect de peste 1 miliard de euro, cu mall, spaţii comerciale şi de divertisment, spaţii de birouri, guvernul, prin Ministerul Transporturilor, preferă să chel-tuiască încă 100 de milioane de euro pentru reabilitarea şi consolidarea ei. La finalul „acestui var”, Gara de Nord va arăta la fel – murdară, plină de oameni ai străzii etc. Alt dezmăţ bugetar este legat de noile stadioanele care se con-struiesc acum într-o frenezie electorală fără precedent, dar care se vor degrada rapid, pentru că nu vor fi utilizate decât două ore pentru un meci de fotbal sau un spectacol. Aceste stadioane ar fi trebuit să aibă şi o componentă comercială adiacentă. În schimb, construim stadioane care nu vor avea nicio altă funcţiune decât fotbalul sau o întâlnire electorală. Vom pierde peste un 1 miliard de euro cu aceste stadioane, al căror cost de întreţinere va fi enorm. Toate clădirile statului trebuie inventariate, iar cele care se pretează la o altă utilizare ar trebui vândute sau închiriate, pentru a nu mai sta nefolosite. Putem crea restaurante, cafenele, librării, spaţii comerciale de top care să înfrumuseţeze oraşele şi să le confere un aer modern. Însă statul, indiferent de reprezentanţii săi, preferă să lase aceste clădiri să se degradeze, neavând nici resurse pentru modernizare şi nici dorinţa de a se asocia cu investitori privaţi pentru a dezvolta proiecte imobiliare.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)