In absenta unei atari convingeri, presedintele PD nu ar fi avut curajul sa priveasca - fie si usurel transpirat - in camerele de vederi, anuntand o tara intreaga ca PD nu-i poate retrage sustinerea politica numitului Cornel Turianu, pe motiv ca acesta a devenit, peste noapte, apolitic. In absenta unei atari convingeri, Emil Boc ar fi realizat ca atata mai intelegem si noi: una sunt efectele juridice si alta presiunea morala si/sau politica. Sustinerea politica poate fi retrasa public chiar daca, strict juridic vorbind, ar fi lipsita de consecinte. Candid cum a ajuns, insa, Turianu s-a grabit sa demonteze chiar si aceasta ipoteza, declarand verde-n fata ca, solicitat de Boc sau Basescu de-ar fi, s-ar retrage de la conducerea CNSAS. Q.E.D.

Din fericire pentru toata lumea, distanta dintre PNL si PD creste vazand cu ochii de la o zi la alta - si bine face. Balanta, insa, incepe sa se reechilibreze. Dupa ce au incasat-o in repetate randuri de la partenerii din Alianta (si, de cele mai multe ori, pe buna dreptate), liberalii dau semne ca incep sa se ridice din corzi.

Reactiile dure ale liberalilor, in frunte cu Tariceanu, au reprezentat un adevarat balsam pentru multi, chiar dintre aceia care, pana mai ieri, faceau front comun cu PD impotriva PNL, pe motive de tole-ranta prea ridicata la coruptie. Multi au realizat ca nici dracul nu-i atat de negru si nici ingerul atat de alb. E limpede acum ca Romania are, in egala masura, nevoie si de PD si de PNL. Numai folosindu-i pe unii impotriva exceselor celorlalti mai avem o sansa de a scapa, incet, si de coruptie si de "greaua mostenire" a Securitatii - o mostenire care, marturisesc, ma surprinde de fiecare data taman cand sunt mai tentat s-o minimalizez. Q.E.D.

Iata un bun motiv pentru a astepta cu nerabdare viitoarele sondaje de opinie. Nu-mi fac iluzii. Ceea ce stiu Basescu si Boc, stiu si eu. Putini mai sunt astazi sincer interesati de deconspirarea fostilor colaboratori ai Securitatii. Ceea ce insa, pare-se, nu realizeaza nici unul nici celalalt, e ca acei 5, 10 sau 15% dintre cei care i-au sustinut pana acum in speranta unei reforme morale reprezinta elita. Iar elita este precum praful de copt: isi dezvolta influenta in timp. Daca nu ma credeti, intrebati-l pe Adrian Nastase. E suficient sa rasfoiesti ziarele din saptamana trecuta pentru a realiza ca tot ceea ce a castigat Boc in materie de popularitate in ultimii ani se duce, cu repeziciune, pe Apa Sambetei. Q.E.D.

Mai mult: surpriza fiind atat de mare, efectele socului au intrecut asteptarile. O stiu pana si karatistii: o palma scurta poate sparge si o ditamai caramida. Iar, in acest caz, loviturile au venit in lant. Candidatura si alegerea lui Turianu la sefia CNSAS au fost urmate de aparitiile transpirate ale lui Boc la televiziune, de raspunsul in sictir al lui Basescu din China, de disparitia aproape inspaimantatoare a lui Dan Lazea, si de datul dupa colt al presedintelui dupa revenirea in tara.

Cand l-ati vazut ultima data pe Basescu dand impresia ca a fost prins cu ocaua mica sau refuzand sa comenteze un subiect fierbinte? Cand s-a intamplat ca un tanar politician sa nu mai poata fi contactat cu zilele nici de catre colegii de partid, nici de catre media, dupa un gest atat de spectaculos? Dovada impactului o reprezinta prezenta studentilor in lantul protestatarilor care au inconjurat cladirea CNSAS. Vorbim de oameni care purtau inca scutece pe vremea lui Ceausescu. Q.E.D.

Revenind, insa, la ceea ce americanii au numit, inspirat, sistemul de "check and balance", ultimele evolutii politice demonstreaza ca nici mult hulitul sistem semi-prezidential nu e tocmai de lepadat. Dimpotriva. Pentru o tara precum Romania e aproape o binecuvantare.

Intre un presedinte "securizat" si un premier "amical", ii aleg pe amandoi pentru simplul motiv ca se controleaza reciproc.  Iar celor care inca mai deplang o eventuala "limpezire constitutionala a apelor" le recomand sa priveasca indarat in istoria postdecembrista: dincolo de disfunctionalitati, aceasta coabitare (fortata) intre palate a creat niste oportunitati unice. Ganditi-va doar ca, in absenta acestei separari a puterilor in stat, aripa anti-Iliescu din PSD nu s-ar fi putut dezvolta intr-atat incat sa-l inlature de la conducerea partidului tocmai pe presedintele fondator, dar nici aripa anti-Nastase n-ar fi avut posibilitatea de a-l inlatura pe fostul premier. Q.E.D.

Ce-i drept, romanii nu stiau de "check and balance". Erau, in schimb, suficient de inteligenti ca la "jocurile" din Colosseum sa oblige a se infrunta gladiatori diferiti ca echipament, dar cu sanse apropiate de a invinge: un "trac", bunaoara, era inarmat cu o "sica" (o sabie incovoiata), si protejat de armura la picioare si mana stanga; adversarul, un "hoplomachus", sa zicem, n-avea armura, dar era dotat cu un scut suficient de inalt pentru a-i acoperi aproape tot corpul s.a.m.d. Avantajele si dezavantajele erau calculate ca sa se anuleze reciproc.

PNL si PD sunt acum in arena si fiecare partid e, in sfarsit, dotat cu arme diferite, dar de calibru egal. Circul poate incepe. Painea mai poate astepta.