Blue Monday (a treia zi de luni din ianuarie), un concept care a început să se contureze în urmă cu două decenii, este o formă de manipulare. Nu există dovezi ştiinţifice care să arate că această zi este mai grea decât altele, că nivelul de stres este mai ridicat. Este o altă „gogoaşă” care se umflă din cauza punerii pe tapet a unui fenomen negativ, pentru care publicul larg are un apetit mai mare decât pentru ştirile pozitive. Coarda sensibilă a consumatorilor de media vibrează mai puternic la ştirile negative, prăpăstioase. Şi aceasta este fereastra prin care se infiltrează cu mare uşurinţă manipularea. Iar cei mai mulţi dintre noi nici nu cred că sunt manipulaţi. 

Deşi nivelul de încredere în mass media este foarte scăzut, totuşi doi din trei respondenţi la studiul Pareto Report sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliţi de ştiri false. În schimb jumătate dintre aceştia cred că acest lucru li se întâmplă altora. Cercetarea arată că dezinformarea e strâns legată şi de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ trei aplicaţii de acest fel utilizate frecvent de românii digitalizaţi. Clasamentul primelor cinci platforme, conform studiului citat, arată astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%.

„Fenomenul ştirilor false e un aspect esenţial de analizat în contextul răscrucii pe plan social şi politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educaţional al ţărilor scandinave şi sesizăm nevoia acută a acesteia şi în România (şi probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate ţările dezvol-tate ale lumii)”, afirmă Manuela Mancaş, fondatoarea AHA Moments şi cofondatoare a The Pareto  Report. Cu toate că la prima vedere, adaugă tot ea, ne gândim la educaţia prin intermediul şcolilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice şi de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toţi românii, indiferent de vârstă. 

Pareto Report, ajuns la a patra ediţie, a prezis la valul anterior apariţia valului eurosceptic, iar acum pune sub lupă acest fenomen, pentru a înţelege sursele acestuia şi posibilele consecinţe. Cele mai apreciate beneficii ale UE sunt libertatea de a călători, munci şi învăţa oriunde în Uniune (73%), investiţiile străine care au generat locuri de muncă (63%) şi fondurile europene prin care s-a dezvoltat infrastructura (63%). În schimb, românii sunt dezamăgiţi de eficienţa EU în combaterea corupţiei sau de felul în care vocea României este auzită şi respectată ca parte din EU şi de faptul că ţara a pierdut forţă de muncă bine calificată. „Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele şi percepţia publicului în anumite zone. Chiar şi ajustat la rata inflaţiei, ştim că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariaţi. În schimb, nemulţumirile legate de lupta împotriva corupţiei sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Person-al, tind să cred că nemulţumirile privind situaţia curentă generează o reimaginare a ultimelor decenii”, punctează dr. Robert Santa, cercetător-şef la Rethink Romania.

Cu privire la România ca parte din UE, există un aparent paradox relevat de a patra ediţie a Pareto Report. Doar 43% din respondenţi sunt de părere că se trăieşte mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze. Şi totuşi, când e vorba de acţiuni concrete, cei 15% ar lua categoric direcţia Occidentului (Eu-ropa sau America). Nici măcar unul din sutele de respondenţi nu a menţionat Rusia sau China ca o posibilă desti-naţie.

În octombrie, înainte de tevatura generată de alegeri, optimismul românilor era prezent la cote înalte, cu toţii crezând că ne aşteaptă un viitor mai bun în următorii cinci ani. 87% din publicul Pareto (20% dintre românii cu cele mai mari venituri) şi 74% din reprezentanţii publicului comercial (populaţia de 18-65 de ani, care foloseşte internet-ul cel puţin o dată pe lună) erau încredinţaţi că peste cinci ani nivelul de trai va fi mai bun decât în prezent.

Surprinzător în societatea actuală este girul acordat aproape în alb unor figuri care profeţesc binele, răul, laptele şi mierea, apocalipsa sau câte şi mai câte. Pentru că dacă argumentul este că „Ăia” mint/au minţit, „Ăştilalţi” sunt/vor fi mai buni. Pentru că am fost păcălită anterior, în diverse contexte, încerc să mă întreb cât pot de des dacă ce văd, aud sau citesc este adevărat. Poate pur şi simplu propria percepţie influenţează modul în care înţeleg la un moment dar o informaţie.