De săptămâna trecută am început să îmi văd tot mai mulţi dintre colegi – chiar le-am spus unora dintre ei că pare că ne-am întors la şcoală, având în vedere că la birou este o atmosferă de început de an, cam ca în perioada în care ne întorceam după lungile vacanţe de vară. Dacă în cazul nostru, ţinând cont de specificul meseriei (cei mai mulţi dintre noi pot să scrie practic de oriunde, iar deadline-urile sunt „şeful” nostru, indiferent unde ne-am afla), atmosfera de toamnă pare că îi determină pe tot mai mulţi dintre liderii unora dintre cele mai cunoscute businessuri din lume să îşi cheme angajaţii la birou.

ZOOM, de pildă, platforma tech care a devenit sinonimă cu munca de acasă, solicită acum propriilor angajaţi să lucreze de la birou. Potrivit presei internaţionale, compania implementează o politică prin care angajaţii care lucrează de la o distanţă de mai puţin de 80,5 kilometri de birou să vină la sediul companiei cel puţin de două ori pe săptămână, începând cu luna septembrie. Luna aceasta (în Statele Unite după Ziua Muncii şi cam peste tot odată cu reînceperea şcolii) reprezintă, deja, de trei ani, perioada în care companiile au încercat să îşi aducă angajaţii la birou: BBC observă că JPMorgan Chase a încercat să facă acest lucru în 2020, Google în 2021 şi Apple în 2022. Meta a introdus In-Time Policy începând cu data de 5 septembrie - care presupune monitorizarea pontajului - iar cei care nu se conformează pot fi concediaţi, în timp ce Amazon trimite mailuri disciplinare angajaţilor care nu ajung la birou cel puţin trei zile pe săptămână.

Până în iulie 2023, datele de la Kastle Systems, care măsoară accesul prin cartele la clădirile de birouri din Statele Unite, arătau că ocuparea medie a locurilor de muncă în 41.000 de întreprinderi din SUA se situa în jur de 50%. În răspuns la participarea redusă, unele dintre cele mai mari companii din lume au fost chiar nevoite să-şi reducă suprafeţele imobiliare. „Liderii de nivel înalt devin tot mai nerăbdători”, spunea Brent Cassell, vicepreşedinte în domeniul consultanţei HR în cadrul firmei de consultanţă Gartner, cu sediul în Virginia, SUA, în cadrul aceluiaşi articol. „Multe companii au introdus oficial programe de lucru hibrid în primăvara anului 2022, dar majoritatea strategiilor au fost caracterizate ca fiind redeschideri soft: «Vrem să reveniţi, cardurile voastre funcţionează, nu vom verifica prezenţa». Angajatorii au realizat însă că după ce şi-au invitat angajaţii să se întoarcă şi au încercat să-i ademenească prin Ziua de Marţi cu Covrigi Gratuiţi, nimeni nu a venit.” Acum, pe măsură ce angajaţii se întorc la muncă după vacanţa de vară, mulţi s-ar putea să constate că angajatorii se aşteaptă ca ei să revină la stilul de viaţă prepandemic. „A avut loc o schimbare în rândul companiilor din Fortune 500, trecând de la o strategie hibridă flexibilă la o abordare mult mai structurată, cu zile stabilite în care se aşteaptă ca echipele să fie la birou”, spune Cassell.

Şi în România avem „Ziua Covrigilor Gratuiţi”, sub diferite forme, indiferent că vorbim despre mese gratis, spaţii de birouri adaptate noilor nevoi ale angajaţilor, cât şi, ca şi înainte în cazul firmelor din tech – masaje oferite la birou. Unele companii au inclus şi pe piaţa locală politici de întoarcere la muncă în funcţie de distanţa parcursă de angajaţi spre birou, iar altele, cu reguli mai stricte, cum ar fi cele din domeniul financiar, le solicită angajaţilor din headquarter să se prezinte la birou pentru şedinţele săptămânale. Dincolo de ceea ce pare a fi o nevoie de control a şefilor – din România şi nu numai – întoarcerea angajaţilor la muncă ţine şi de raţiunea plăţii chiriilor pentru aceste spaţii, care reprezintă un cost din ce în ce mai mare şi pentru angajatori în contextul actul. Iar dacă în sezoanele de toamnă trecute părea că şi angajatul avea un cuvânt destul de puternic de spus în direcţia lucratului de acasă, era destul de relaxat în ce privea locul lor de muncă şi opţiunile de a-l schimba, în contextul inflaţionist de acum, trendul angajaţilor care îşi schimbă jobul este în scădere, ca urmare a creşterii costurilor cauzate de inflaţie. Potrivit datelor JLL la nivel european, tendinţa întoarcerii la birou pare să se îndrepte într-o singură direcţie: munca de la birou în rândul clienţilor europeni a ajuns la 74% din nivelul prepandemic - acesta fiind cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19. Pare că spaţiul fizic este mult prea important pentru şefi, iar angajaţii nu vor putea să îi contrazică atât de mult în perioada următoare.  

Ioana Matei este editor Business Magazin