Comunicarea prin SMS a început să recâştige teren în urma măsurilor de distanţare socială impuse în urma crizei sanitare, când companiile, în urma integrării muncii remote, au apelat la mesajele scrise pentru a intra sau a rămâne în contact cu publicul lor, dar şi cu angajaţii care au muncit de acasă. Ce venituri generează o platformă de comunicare prin mesaje de tip text?

A fost o perioadă de doi ani bună pentru noi, în care foarte multe companii au decis să apeleze la comunicare prin SMS cu clienţii lor, dar şi cu echipele lor care au lucrat remote”, spune Cătălin Sporiş, cofondator al SMSO, o platformă de comunicare prin mesaje de tip text. Activă atât pe segmentul B2B, cât şi B2C, aceasta a înregistrat în 2021 o creştere de peste 70% a numărului de utilizatori faţă de anul precedent, de la 1.949, la 3.354.

Lansată oficial în 2019, sub umbrela companiei locale activă în zona telecom NOOH Media, platforma SMSO a înregistrat totodată şi o creştere de 223% a numărului total de SMS-uri procesate şi livrate pentru clienţii din portofoliul companiei, de la 4,6 milioane în 2020, la 10,26 milioane în 2021.„În primele şase luni ale anului 2022, numărul total de SMS-uri procesate şi livrate pentru clienţii din portofoliul SMSO a crescut cu 178%, de la 3,64 de milioane în semestrul I al lui 2021 la 6,48 de milioane în semestrul I al lui 2022. Iar după estimările noastre, până la finalul anului, ar trebui să procesăm şi să livrăm pentru clienţii din portofoliul SMSO aproximativ 14-15 milioane de SMS-uri şi să finalizăm anul 2022 cu o creştere de 200% comparativ cu 2021”, susţine antreprenorul român, adăugând că veniturile companiei au crescut de la 208.164 euro în 2020, la 403.962 de euro în 2021, înregistrând un plus de 94%.

Pe de altă parte, prima parte a anului 2022 a adus provocări pentru compania SMSO, una dintre acestea fiind în zona de cash-flow – care a dus la reducerea bugetului de marketing şi la oprirea procesului de creştere a echipei de dezvoltare software, o alta fiind reprezentată de creşterea duratei de timp până la atragerea unei investiţii, a adăugat Cătălin Sporiş. În ceea ce priveşte ţinta de clienţi vizaţi de acest tip de comunicare, aceasta este formată din companii care au nevoi să comunice cu un număr mare de persoane, ce fac parte din industrii precum e-commerce, financiar - bancară, asigurări, servicii medicale sau ONG-uri. „În ceea ce priveşte publicul vizat de campaniile de marketing prin SMS, acesta este format din persoane fizice şi se supune GDPR (regulamentul general privind protecţia datelor), iar companiile trebuie să aibă acordul explicit pentru a comunica prin SMS cu aceştia. Datele demografice alese de companii diferă în funcţie de industrie şi domeniul de activitate dar şi de tipul de campanii utilizate: prin campanii targetate prin SMS pe baza de date a operatorilor de telefonie mobilă din România sau prin RCS (Rich Communication Services)”, notează Cătălin Sporiş.

Portofoliul de clienţi din segmentul de business al SMSO înregistrează în prezent peste 1.000 de clienţi-companii, atât recurenţi cât şi clienţi care utilizează serviciile platformei periodic, iar de la începutul anului până în prezent compania a adăugat în portofoliu 150 de clienţi noi. În cadrul Nooh Media lucrează în prezent 11 persoane din care opt sunt implicate full-time în activitatea SMSO şi îşi desfăşoară activitatea într-un sistem hibrid – trei zile pe săptămână la birou şi două zile remote, iar ceilalţi merg zilnic la birourile din Bucureşti ale companiei. „În prezent avem în plan să creştem echipa, iar până la finalul anului ne propunem să aducem în cadrul SMSO cinci – şase oameni noi, în departamentele de vânzări, marketing şi dezvoltare software.”

Compania lucrează acum şi la o nouă arhitectură software a platformei, care să îi permită să adauge şi alte canale de comunicare, precum e-mail sau soluţii de instant messaging – WhatsApp, Telegram şi alte astfel de aplicaţii. Pentru a-şi susţine planurile, au primit o finanţare de la un angel investor, în luna iunie a acestui an, a menţionat Cătălin Sporiş. „În următoarele 6-12 luni avem în plan să lansăm noi canale de comunicare, cum ar fi eMail şi WhatsApp. La final de iunie 2022, ni s-a alăturat un angel investor cu suma de 250.000 de euro, care va creşte investiţia totală în proiect, evaluarea totală a proiectului şi care ne va permite să asigurăm un cash-flow pentru următoarele 10-12 luni, timp în care vom pregăti următoarele runde de finanţare de la fonduri de tip Venture Capital şi/sau platforme de crowdfunding.”

Planurile pe termen mediu ale reprezentanţilor SMSO mai vizează şi extinderea serviciilor pe noi pieţe – precum Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia, Albania, dar şi o dublare de la an la an a veniturilor. „Anul viitor ne-am propus să deschidem una sau două pieţe din regiune, iar în următorii trei – cinci  ani avem în plan să dublăm veniturile an de an. În ceea ce priveşte veniturile din 2022, am avut încă de la început două estimări: cea pesimistă în care vom finaliza anul cu 550.000 de euro, adică un plus de puţin peste 36%, şi cea optimistă, în care vom finaliza anul cu 700.000 de euro, însemnând o creştere de peste 70% a veniturilor”, a mai spus antreprenorul. El a adăugat că piaţa SMS-urilor de tip A2P (Application to Person) este estimată la 63,3 miliarde de dolari în anul 2022, la nivel global, iar specialiştii estimează să atingă o dimensiune de 74,7 miliarde de dolari până în 2026, cu o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 4%.

Colegi de bancă şi de business

Rădăcinile poveştii SMSO s-a înfiripat în urmă cu circa două decenii, în anul 2000, când Cătălin Sporiş era în clasa a 8-a. Pentru că era printre puţinii copii care aveau telefon mobil, o parte dintre colegii lui de clasă care nu aveau un astfel de dispozitiv, îi cereau împrumut telefonul pentru a da „beep” sau un SMS – având în vedere că acestea erau cele mai ieftine variante de comunicare. „Eu, mai în glumă, mai în serios, le spuneam că prima oară este gratis, dar data viitoare să vină cu bani”, povesteşte Cătălin Sporiş, râzând. La doar un an distanţă, antreprenorul i-a întâlnit pe Iulian Negoiţă şi Alexandru Mareş, cofondatorii platformei.

„I-am cunoscut când am mers la liceul George Călinescu din Bucureşti, unde am fost colegi de clasă. Iniţial Iulian şi Alexandru au fost colegi de bancă, dar ulterior, pentru că eu eram mai zăpăcit, doamna dirigintă a luat decizia destul de rapid să mă aşeze în bancă cu Iulian, care era mai liniştit, mai conştiincios şi a considerat că acest lucru s-ar putea să ajute la buna desfăşurare a orelor. Astfel ne-am cunoscut de pe vremea când am fost colegi de bancă în liceu.” În timp, cei trei români au împărţit mai multe întâmplări şi proiecte care le-au permis să înveţe şi să se dezvolte împreună.

„Ulterior terminării liceului, împreună cu Iulian m-am înscris la ASE la Management Economic iar Alexandru la Politehnica, la Transporturi. În 2006, când aveam 19 ani, am început să lucrez într-o reţea de cartier din centrul Bucureştiului, deţinută de un vecin. Prima activitate a fost să merg din uşă în uşă pentru a încasa banii de la clienţii care nu plăteau. Mai târziu, am început să aduc companiei noi clienţi, pentru care trebuia să facem instalarea/conectarea la reţeaua de switch-uri şi servere a firmei. Pentru că nu mă descurcam singur, i-am contactat pe foştii colegi de bancă din liceu, pe Iulian şi Alexandru, să mă ajute în ceea ce făceam la reţeaua de cartier. A fost o perioadă foarte frumoasă, unde iniţial toţi făceam de toate dar uşor am început să ne împărţim rolurile. Pentru noi, foştii colegi de bancă din liceu, acesta a fost doar începutul colaborării profesionale şi am continuat să lucrăm împreună zi de zi de zi, practic de 15-16 ani şi încă nu ne-am plictisit unii de alţii”, a continuat Cătălin Sporiş, adăugând că ideea de a trimite SMS-uri promoţionale, de promovare, de marketing sau de prezentare de produse/servicii/soluţii a început să prindă contur în 2009, când cei trei au şi cumpărat primul echipament de comunicaţii electronice.

În 2017 au reuşit să finalizeze şi să testeze primul MVP (Minimum viable product) cu primele funcţionalităţi: înregistrare utilizator, upload liste contacte, şablon mesaje. „În 2018, am implementat modul echipe (useri, roluri, permisiuni) care ne-a întârziat destul de mult pentru că această funcţionalitate foarte importantă pentru clienţii noştri a necesitat multă muncă de dezvoltare, inclusiv schimbarea parţială a arhitecturii software. În toamna lui 2018, am lansat şi testat MSP-ul (Minimum Sellable Product) împreună cu primul client al SMSO: Editura Litera. Tot pe final de an 2018, am lansat website-ul”, a mai povestit Cătălin Sporiş.

Astfel, 2019 este practic anul în care a început promovarea şi vânzarea SMSO către companiile din România. „Anul 2019 a fost finalizat cu primii 1.000 de utilizatori în platformă, cu parteneri precum: Mediatel, GoMag, Blugento şi 7.970 de euro venituri.” Anul 2020, primul an de pandemie, a avut un impact pozitiv asupra activităţii companiei SMSO. 2021, în schimb, „a debutat cu ceva probleme de cash flow şi, din păcate, am fost nevoiţi să renunţăm la o parte dintre colegi. Acest moment a fost acel semnal de alarmă că trebuie să începem discuţiile cu potenţiali investitori din România şi am început să avem pitch-uri către diferite categorii de investitori: Angel Investors, Venture Capital, dar şi platforme de tip crowdfunding. În paralel, am continuat să aducem în portofoliul SMSO parteneri importanţi precum: Procesio sau Extended şi am finalizat anul 2021 cu 3.354 de utilizatori”. Iar în prima jumătate a a anului 2022, SMSO a depăşit 4.000 de utilizatori înregistraţi în platformă şi a atins pragul de 1.000 de clienţi facturaţi. „Am continuat să aducem clienţi importanţi în portofoliu şi am fost acceptaţi şi în trei dintre cele mai importante acceleratoare de business din România”, încheie antreprenorul român.