Primul director al FMI, industrias si politician belgian, arhitect al planului de reforma monetara care a facilitat redresarea Belgiei dupa razboi.Revansa pe care Franta a binemeritat-o dupa maniera rusinoasa in care s-a incheiat mandatul lui Dominique Strauss-Kahn la conducerea FMI pune Parisul intr-o pozitie de forta in mecanismele de gestionare a organismelor financiare internationale. Coincidenta face ca Franta sa detina inca pentru cateva luni presedintia G20, iar obiectivele ambitioase de reformare a sistemului monetar global enuntate anterior de presedintele Nicolas Sarkozy pot capata un nou suflu, odata cu numirea carismaticei Christine Lagarde (55 de ani) la conducerea FMI.

Desi Strauss-Kahn era si el francez, intre el si presedintele Sarkozy exista o clara rivalitate politica, asteptata sa se concretizeze intr-un duel de forta la prezidentialele de anul viitor. Christine Madeleine Odette Lagarde este una dintre cele mai fidele colaboratoare ale lui Sarkozy, impreuna cu care a si creionat prioritatile mandatului francez la sefia G20, intre care primeaza rediscutarea influentei dolarului in schimburile internationale in favoarea "monedei" FMI - drepturile speciale de tragere (DST), respectiv a unui cos de valute care sa cuprinda euro, dolarul, yenul si lira sterlina.

Vezi aici cine au fost predecesorii Christinei Lagarde la conducerea FMI (GALERIE FOTO)

Lagarde nu a inselat increderea actualului ocupant al Palatului Elysée, care i-a oferit portofoliul Agriculturii inca din primele zile de mandat, desi ea facuse parte din echipa rivalului lui din interiorul dreptei franceze, fostul premier Dominique de Villepin. In guvernul condus de François Fillon, ca ministru de finante inca din 2007, Lagarde a stralucit atat prin aparitiile ei sobre, dar elegante, cat si prin talentul de negociator demonstrat in perioade dificile pentru economia mondiala. La intalnirile internationale, Lagarde s-a remarcat prin imaginea de femeie puternica, fara complexe in mijlocul unei asistente aproape cu totul masculine. Statura ei impresionanta (fosta atleta are 1,80 m inaltime) i-a facut pe jurnalisti sa asemene plastic intalnirile G8, ale celor mai mari economii ale lumii, cu imaginea Albei-ca-Zapada si a celor sapte pitici.

Sperantele Europei legate de Lagarde se leaga de rezolvarea crizei datoriilor suverane din UE, tinand cont ca Fondul are o expunere de 78,5 miliarde de euro in cele mai indatorate dintre statele europene. Or, dupa ce a oferit bani pentru ca intreaga constructie monetara europeana sa nu se prabuseasca, FMI era asteptat sa puna acum conditii mai aspre pentru a fi sigur ca-si recupereaza participatiile. Cu Lagarde in fotoliul executiv de la Washington, liderii europeni privesc cu ceva mai mult optimism la sansele ca Fondul sa ramana un partener rezonabil de negocieri, mai ales ca ea este considerata printre arhitectii salvarii Greciei prin pachetul de credite de 110 miliarde de euro si ai planului european de asistenta financiara de 750 de miliarde de euro, initiat anul trecut si folosit pana acum pentru Irlanda si Portugalia. Iar in plina criza greceasca, o atitudine rigida din partea FMI era chiar ultimul lucru de dorit.

Fosta avocata de succes, specializata in litigii de munca, legislatie antitrust si fuziuni si achizitii, Lagarde a parut a fi optiunea ideala pentru inlocuirea lui Strauss-Kahn, dupa ce din UE nu s-a ridicat nicio alternativa, iar statele emergente s-au aliniat, unul cate unul, in randul sustinatorilor ei, dupa un turneu fulger al candidatei franceze care a inclus opriri la Brasilia si la Beijing. Cutuma care face ca Europei sa-i revina sefia Fondului, iar Statelor Unite cea a Bancii Mondiale, a fost respectata si de aceasta data, desi vocile BRIC (China, Brazilia, India si Rusia) se aud tot mai tare in corul international, cerandu-si dreptul la reprezentare. Agustin Carstens (53 de ani), contracandidatul mexican al lui Christine Lagarde in aceasta cursa, s-a recunoscut invins de la inceput, spunand despre disputa ca "e ca si cum ai incepe un meci de fotbal de la 5-0".