Invitatii care au raspuns solicitarilor BUSINESS Magazin au fost Octavian Popescu (Vicepreşedinte Initiative), Bogdan Popescu (Head of strategic project management, Metro Cash & Carry România), Radu Furnică (Preşedinte Leadership Development Solutions), Bogdan Georgescu (Managing partner Colliers International), Radu Georgescu (Preşedinte Gecad), Ovidiu Cernei (Corporate affairs & communications government relations & regulatory affairs manager JTI), Ciprian Moga (Managing partner Iquest Consulting), Anca Bidian (CEO Kiwi Finance), Radu Crăciun (Director de investiţii Eureko Pensii) si Costea Dumitrescu (Managing partner Ascendis).

BUSINESS MAGAZIN: Romania are nevoie, in contextul crizei si al necesitatii atragerii de investitii, in special investitii straine directe, sa stie cum sta. De aceea am propus ca tema de discutie o analiza a calitatilor, slabiciunilor, oportunitatilor si amenintarilor din economia si societatea romaneasca.

RADU FURNICĂ: Daca noi ne gandim la o analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats - puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari, n.red.) fara o perspectiva pe termen lung si fara sa ne intrebam care vor fi consecintele a ceea ce inseamna azi politica vis-a-vis de tanara generatie, in termen mediu spre lung, eu cred ca orice analiza ar fi un exercitiu inutil.

BUSINESS MAGAZIN: E un inceput foarte bun. Unde ati plasa in acest moment sistemul de invatamant intr-o analiza?

RADU FURNICĂ: In momentul acesta este o slabiciune clara.

OCTAVIAN POPESCU: O slabiciune pe termen scurt si o amenintare pe termen lung.

RADU CRĂCIUN: Mie mi se pare ca prin definitie o analiza SWOT ar trebui sa fie pe termen scurt pentru ca nu putem sti care vor fi oportunitatile sau amenintarile peste zece ani. Iar primul pas este sa punem etichete pe ele, asa cum sunt ele acum si asa cum le vedem acum. Pentru ca nimeni nu are globul de cristal care sa-i spuna cum va fi peste zece ani.

CIPRIAN MOGA: Va propun eu o eticheta pentru sistemul de invatamant: in dezacord cu cerintele pietei muncii, atat pe perioada de criza cat si inainte de ea. Nu exista o strategie, nici a liceelor, nici a universitatilor, de a-si urmari elevii sau studentii sa vada ce ajung. In absenta acestui marketing exista o ruptura totala intre ce se produce in scolile romanesti si ce iese pe piata muncii. La Pitesti exista chiar si acum si a existat in ultimii cinci ani o singura clasa de ingineri proiectanti auto in conditiile in care Dacia incearca cu cerul si pamantul sa obtina astfel de specialisti.

RADU CRĂCIUN: Eu as vrea sa ma leg de acest aspect si sa fac o referire la o traditionala chestiune considerat punct tare al Romaniei: costul scazut al fortei de munca cu care am tot defilat incercand sa atragem capital. Parerea mea este ca in acest moment este din ce in ce mai putin un punct tare al Romaniei. Ceea ce se cauta acum este o forta de munca calificata si mai putin costul scazut. Acum cinci ani costul fortei de munca era un punct tare, iar acum nu mai e asa si poate deveni un punct slab.

BUSINESS MAGAZIN: In momentul de fata, forta de munca unde s-ar incadra in analiza noastra?

RADU FURNICĂ: Este o slabiciune. Pentru ca nu e important sa avem o forta de munca ieftina, ci de o calitate buna. Ceea ce inseamna ca la pretul la care este sa aiba o productivitate peste nivelul sugerat de pret.

BUSINESS MAGAZIN: Dar domnul Radu Georgescu spunea anterior ca romanul e inventiv si bine pregatit. Sa fie doar un apanaj al IT-ului?

RADU GEORGESCU: La noi asa se vede. Eu cred ca nimic nu este in alb si negru, ci totul este in zone de gri. Sunt de acord ca daca te uiti la zidarul care nu e in stare sa faca unghiul drept, e vorba de forta de munca slab pregatita, dar daca te uiti in zona IT lucrurile stau altfel.

RADU FURNICĂ: Braindrainul care are loc in momentul de fata va fi platit de tara asta in 15-20 de ani de-acum inainte extraordinar de scump, dincolo de banii pe care ii imprumutam noi de la FMI sau orice. Cele mai greu de dovedi datorii sunt asa numitele "oportunity loses". Cu alte cuvinte cum poti sa dovedesti ca daca s-ar fi luat alte decizii rezultatul ar fi fost mult, mult mai bun.

RADU FURNICĂ: Un alt punct care ar trebui discutat ar fi politica, administrativa.

BOGDAN GEORGESCU: Oamenii pleaca din tara dar nu pentru ca managementul este prost intr-o firma ci pentru ca viata este din ce in ce mai grea. Pentru ca s-au saturat sa stea aiurea in trafic, la cozi, sa fie batjocura unui functionar de la ghiseu.

OVIDIU CERNEI: Fara politic si deciziile luate astazi, acum un an sau doi, de catre clasa politica, careia ii datoram foarte mult din criza actuala, probabil ca ar fi fost alte evolutii. Si tot ei ar fi cei care ar putea sa schimbe putin viitorul si acele oportunitati pe care tanara generatie daca anumite decizii ar fi gandite si luate pe alte baze decat cele care conteaza acum.

BUSINESS MAGAZIN: Atunci ar trebui sa trec politicul tot la slabiciuni.

MAI MULŢI: Mai degraba o amenintare.

CIPRIAN MOGA: Imi permiteti sa fac o simplificare a cuvantului politic? Se numeste management. Impactul este mai mare sau mai mic, dar cred ca atunci cand vorbim de politic nu stiu daca nu cumva vorbim de management in administratie.

OCTAV POPESCU: Si un model de neasumare a responsabilitatii si de ne-urmarire a oricaror obiective si a momentului decontului. Dar cred ca cel mai mare liability pe care il aduce politicul in business este aceasta impredictibilitate uriasa cu care trateaza mediul de afaceri - schimbari peste noapte samd. Cati dintre Dvs. pot face un plan de afaceri pe care sa nu-l atinga sase luni?

RADU FURNICĂ: Pesimismul fata de viitor in ochii clientilor mei este in mod vizibil mult crescut si a crescut mult in ultimii patru ani.

BOGDAN POPESCU: Dimensiunea e una dintre marile oportunitati ale Romaniei.

Octav Popescu: Oportunitatea e data nu doar de variabila numerica din ecuatie, referitoare la populatie, ci si din apetitul de consum, care, in ciuda anilor buni de pana acum doi ani, nu a ajuns la nivelul necesar. Noi am facut un studiu in Romania despre atitudfinea consumatorului afectat de criza. In medie, la nivel international, pe un esantion de 7 tari, 70% din consumatorii intervievati au spus ca isi vor pastra comportamentul de cumparare alterat de criza. Cu alte cuvinte, au descoperit ca se pot descurca cu mai putine vacante, cu masini mai mici, pot astepta sa cumpere la promotii etc. In Romania, numai 52% au spus ca isi vor pastra acest comportament, adica de indata ce lucrurile vor reveni din punctul de vedere al comportamentului de cumparare la un nivel normal, vor continua sa cumpere. Aceasta diferenta este o mare oportunitate care, combinata cu numarul de consumatori, da un potential chiar palpabil acestui punct.

CIPRIAN MOGA: Nu cumva suntem in stare sa mergem mai in jos cu dorinta de cumparare?

OCTAV POPESCU: Noi suntem consumatori emotionali. Pana acum, increderea si dorinta de a cumpara depaseau cu mult puterea de cumparare acum doi ani si jumatate. Astazi, este cea mai scazuta din toata regiunea. Apropo de atitudinea consumatorului, 86% considera ca lucrurile s-au inrautatit in ultimele sase luni si 75% considera ca lucrurile se vor inrautati si mai mult in urmatoarele sase luni. In mediul international, 70% considera ca lucrurile se vor imbunatati in urmatoarea jumatate de an. Din cum isi plaseaza consumatorii increderea sau neincrederea, criza i-a facut pe oameni sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred. Credibilitatea, competenta si securitatea reprezinta principalele criterii care influenteaza comportamentul de cumparare. Aici nu suntem cu nimic diferiti fata de ceea ce se intampla la nivel international. Lumea s-a divizat intre eroii si raufacatorii crizei. Printre eroi, sunt prietenii si familia. Ei sunt surse de informare, in ei se investeste capital de incredere. Pe locul doi este internetul si pe locul trei sunt supermarketurile, pentru ca ele s-au dovedit aliatul consumatorilor pe timp de criza, prin promotii. Sondajul este reprezentativ pentru Romania pe segmentul de varsta 21-45, din mediul urban, persoane active din punct de vedere financiar, adica lucreaza. Dintre raufacatori, sunt Guvernul si politicienii. In jur de 91% n-au niciun fel de incredere in ei. Media internationala e apropiata - 90%. Pe locul al doilea este mass-media. Asta nu inseamna ca nu consuma televiziune, ziare si reviste, dar credibilitatea pe care o pun pe aceste surse este infima. Pe locul, al treilea este publicitatea si pe locul al patrulea sunt bancile. Practic, autoritatea construita ca atare a disparut in momentul de fata, la fel si autoritatea transmisa prin mass-media. Au ajuns la un nivel minim istoric. Cu toate acestea, suntem una din natiunile care au un consum foarte mare de informatii.

BOGDAN POPESCU: Pentru ca astazi trebuie sa interpretam tot ce primim ca informatie in media, din cauza credibilitatii scazute in acest mediu, as pune media la amenintari.

CIPRIAN MOGA: La nivel social, ne orientam foarte mult dupa elite si avem o carenta sociala pentru ca nu avem activitati sociale. Un exemplu ar fi ca oamenii de elita nu au practica sociala. In afara de vizitarea prietenilor sau petrecerile de la firma, nu au o practica sociala, cum ar fi infiintarea unui grup de reactie sau de opozitie.

RADU FURNICĂ: Diferenta este ca in societatile mature exista o masa critica a acelui sistem de valori, care, la noi, in ultimii 20 de ani nu a apucat sa se dezvolte.

BUSINESS MAGAZIN: Aceasta situatie se regaseste si in mediul de afaceri? Sunt dispuse companiile sa colaboreze, depasind sfera simpla a contractului semnat?

RADU FURNICĂ: Problema este ca indiferent de domeniul de activitate, activitatea organizatiilor de afaceri este focalizata in principal spre supravietuire si atunci rolul lor de participant la viata sociala este redus, de multe ori, la un simulacru, pentru ca ei abia reusesc sa-si plateasca salariile.

BUSINESS MAGAZIN: Mediul de afaceri unde-si are locul?

RADU FURNICĂ: Atata cat e, e un punct tare. Eu as mai spune ca un alt lucru bun pe care il avem este tocmai faptul ca nu s-a intamplat nimic pana acum. Adica, ceea ce s-a intamplat, e foarte putin in comparatie cu ce s-ar fi putut intampla.

COSTEA DUMITRESCU: Din acest punct de vedere, totul e o oportunitate, nu? Daca reusim sa traim cu managementul pe care il avem, cu productivitatea pe care o avem, trebuie sa ne gandim ca daca creste calitatea actului de management si in mediul de business si in administratiile locale, vom inflori. Deci, nivelul scazut poate fi privit ca o oportunitate, nu ca o problema.

ANCA BIDIAN: Eu si invatamantul si forta de munca tot la oportunitati le-as trece, in loc de slabiciuni, invatamantul, cu toate hibele pe care le are, avem foarte multi tineri care pleaca afara. Pai, ei acolo fac treaba, cu acelasi sistem de invatamant in spate. Am trait multi ani in Canada si stiu ce spun.

RADU GEORGESCU: Problema invatamantului romanesc nu este ca nu te invata bine cat este integrala de gradul 3 din 72.255.000. La asta suntem senzational mai buni noi decat americanii si oricine altcineva. Copiii nostri nu sunt indrumati catre ce pot face in viata, asta e problema.

ANCA BIDIAN: Din acest punct de vedere, slabiciunea poate fi a mediului de afaceri, care nu stie ce sa faca pentru a ii indruma si a media, in egala masura, pentru ca nu arata si lucrurile valoroase din tara asta. Nu cred ca nu mai avem niciunul. Atata timp cat avem un marketing negativ extraordinar, in care nu aflam decat de cei care au esuat, de companiile care si-au declarat insolventa, de cei care fura. Daca nu vom fi in stare sa cream talente sau ai nostri vor performa mai bine la Bill Gates, vor veni cetateni moldoveni, chinezi, pakistanezi care vor asigura bunul mers al societatii mai departe. Solutii sunt.

RADU FURNICĂ: Eu am o unitate de business cu un filtru pentru identificarea tinerilor cu potential de leadership. In jur de 60% dintre ei nici macar nu termina testele. Din cei 40% care le termina, foarte putini sunt buni.

ANCA BIDIAN: Si in 2007-2008 ne vaitam, iar atunci lumea nu mai putea sa circule in Bucuresti. Nu avem masuri pentru calitatea vietii pentru a putea compara mere cu pere si pentru a lua brusc decizia de a pleca in alta tara pentru ca acolo e mai bine.

RADU GEORGESCU: Stateam si faceam o socoteala cu colegi de-ai mei. Din ce ne-am uitat noi, romanul mediu este in top 20% ca nivel de trai in Romania. In acest context, sa venim si sa ne plangem ca ne este rau, mi se pare un pic cam mult.

BOGDAN GEORGESCU: Eu nu cred ca am o viata foarte buna, din punctul de vedere al calitatii vietii. Poate ca fata de Pakistan sau fata de China, da, dar fata de ceea ce imi doresc eu si fata de restul Europei, nu.

COSTEA DUMITRESCU: Eu cred ca aici e o dezamagire pe undeva, pentru ca ultimii 20 de ani care au adus ceva prosperitate, mai ales la nivel individual, nu au atras dupa sine o crestere a nivelului de civilizatie si a calitatii generale a vietii. Daca punem calitatea vietii ca o slabiciune si totodata ca o oportunitate, pentru ca nu putem merge decat in sus, n-ar fi rau.

RADU CRĂCIUN: Eu cred ca sunt doua planuri aici. Pe de-o parte, din punctul de vedere al activelor pe care fiecare roman le are, e clar ca a existat o progresie chiar geometrica - masini, calatorii in strainatate, case. Cu toate acestea, in toti acesti ani n-a existat niciun singur moment in care in media sa spuna cineva ca romanul traieste mai bine. Chiar si in perioada in care vanzarile de masini straine cresteau cu 40% de la an la an, creditele cresteau si ele, iar somajul ajunsese la 4%, pe toate canalele de televiziune vedeai ca saracii romani traiesc prost. Atata vreme ca romanilor li s-a spus tot timpul ca traiesc prost, poate n-ar trebui sa-i condamnam ca au ajuns sa si creada acest lucru, cu toate ca, daca ar fi privit in jur traiesc mai bine chiar si decat acum patru ani, nu zece.

RADU GEORGESCU: Eu am facut un concediu timp de o saptamana in aceasta vara mergand cu masina prin tara si a fost senzational. Unul dintre cele mai bune concedii si compar cu cel similar de acum cativa ani din SUA, de la New York la San Francisco, si in Rusia, de la Moscova la Sankt Petersburg. Am gasit pe drumurile Romaniei oameni cu zambetul pe buze peste tot, oameni care trageau de clienti pentru a fi bine.

BUSINESS MAGAZIN: Unde poate fi asezata aceasta Romanie, 'de la tara'?

COSTEA DUMITRESCU: La oportunitati, care au insa nevoie de ceva in plus pentru a se materializa.

RADU FURNICĂ: Eu cred ca la nivel national ar trebui sa ne focalizam asupra unui numar dat de domenii. Un numar redus, pentru ca problema noastra acum este ca incercam sa le facem pe toate odata, convinsi fiind ca le facem bine.

ANCA BIDIAN: E nevoie de o strategie pentru asta.

RADU GEORGESCU: Ei da, dar problema este ca din doi in doi ani mai apre cate o strategie pentru urmatorii 30 de ani.

BUSINESS MAGAZIN: Dupa doua ore de discutii, in zona calitatilor nu am trecut nimic.

COSTEA DUMITRESCU: Mediul privat de afaceri.

BOGDAN POPESCU: Cred ca ar fi adaptabilitatea. Am avut o revelatie personala cand a murit presedintele Poloniei, in aprilie. Polonezii au fost desfiintati de trei ori si au ajuns unde au ajuns prin imprejurari. Noi n-am fost niciodata pusi in situatii limita, ci ne-am strecurat. Probabil o facem inconstient, dar demonstreaza versatilitate si adaptabilitate pe care daca o canalizam de aici incolo ne poate ajuta foarte mult.

RADU FURNICĂ: O alta calitate ar fi si comunicarea in limbi straine, mult peste tot ce este in tarile din jur. Oamenii sunt deschisi la minte. In Cehia, isi pun casca pe cap la ora cinci si jumatate si rup usa.

CIPRIAN MOGA: De ce n-am putea actiona la nivel micro? Cred ca cel mai tare suferim de pe urma administratiilor locale si n-am auzit de astfel de institutii incomodate de grupuri de cetateni nemultumiti.

RADU GEORGESCU: Stiu de un fond foarte mare de investitii care si-a pus problema sa investeasca intr-o firma foarte mare de consultanta in care sa angajeze oameni de genul lui Bill Clinton si sa faca "outsourcing of government". Probabil ca ar fi o solutie si pentru noi.

RADU FURNICĂ: Da-ti-mi voie sa dau un exemplu radical. Colegii mei din Korn/Ferry au fost angajati acum zece ani de guvernul neozeelandez pentru a gasi viitorul ministru al apararii. O firma cauta candidati pentru un post de ministru.

BUSINESS MAGAZIN: Justitia nu este si ea o solutie? Unde credeti ca isi gaseste locul?

COSTEA DUMITRESCU: Dar justitia n-ar ajuta la cresterea calitatii actului de management.

BOGDAN POPESCU: Ar putea stabili niste limite.

RADU FURNICĂ: Daca SWOT-ul este pe termen scurt, Codul Muncii este un mare dezavantaj, pentru ca ii descurajeaza si pe cei care in ciuda conditiilor se gandesc sa vina.

CIPRIAN MOGA: O statistica interesanta, realizata anul trecut in sectorul IT din Danemarca, unde cheltuielile in aceasta directie sunt consistente, arata ca 25% dintre IT-stii care lucreaza acolo sunt de fapt persoane fizice autorizate. Ei isi pot face un PFA intr-o zi, pe internet, iar actele vin acasa prin posta.

RADU FURNICĂ: Codul Muncii in Romania este cel mai mare aparator si stimulant pentru lene si furt, platforma de negociere dintre companie si individ are prejudecati masive impotriva organizatiei.

BUSINESS MAGAZIN: Asadar, unde s-ar incadra justitia in graficul SWOT?

RADU FURNICĂ: Este o amenintare, mai degraba. Una dintre cele mai mari companii din Romania a avut anul trecut pe rol in jur de 5.000 de procese, pentru ca a fost semnat contractul colectiv de asa natura incat nu putea sa nu le dea bonus, chiar daca nu exista performanta.

BUSINESS MAGAZIN: Trecand peste cumetriile politice si peste partea mai mocirloasa din businessul romanesc, sectorul de afaceri este un motor de crestere din punct de vedere financiar chiar si pentru lumea politica. Mediul de afaceri nu foloseste in momentul de fata chestia asta ca pe o arma. De ce nu struneste politicianul sa lucreze in interesul mediului de afaceri si implicit al populatiei?

RADU FURNICĂ: Am ajuns in economie si in societate sa fim santajati ca nu avem alternativa nici in justitie, nici in politica si nici in administratie. In momentul in care incearca unul sa iasa in fata si sa schimbe ceva, este discreditat si etichetat ca securist.

RADU CRĂCIUN: Eu am o curiozitate. De ce credeti totusi ca mediul de afaceri nu este in stare sa se coaguleze si sa produca o alternativa? Pentru ca pana la urma, in momentul de fata, daca ar aparea o a treia forta, indiferent care ar fi ea, cred ca lumea s-ar incolona numai de dragul de a vota altceva. E nevoie de o personalitate si e nevoie de bani, iar banii sunt in mediul privat. Cativa oameni din mediul privat autohton cu bani s-ar putea aduna si furniza o alternativa.

BOGDAN GEORGESCU: Nu e o lupta egala din pacate si ce om de afaceri normal la cap si-ar distruge viata si s-ar inhama la un risc atat de mare, cu sanse atat de mici?

RADU FURNICĂ: Daca e sa ne uitam la stat ca la o intreprindere, este o intreprindere corupta pana in maduva oaselor pentru ca modelul de management pe care il foloseste este unul autodistructiv. Statul trebuie sa gandeasca precum o organizatie obsedata de ideea de a supravietui. Or, ceea ce se intampla in realitate, este doar o balacareala continua.

RADU CRĂCIUN: Dar cati oameni de acolo au experienta de conducere? Ce firma a condus Emil Boc, ca sa stie cum se conduce. Asta este problema: ajung oameni in functii de conducere, fara ca in viata lor sa fi condus macar o echipa de patru oameni.

BOGDAN POPESCU: Sa luam un exemplu - fac autostrada, iau spaga x%. Cum fur cat mai mult? Facand cat mai multe autostrazi, nu? Cred ca nu stiu ca sunt metode mult mai inteligente si mai constructive de a fura.

BOGDAN GEORGESCU: Radu Vasile spunea la un moment dat ca pentru a investi un leu se fura alti sapte. Rata de absorbtie a fondurilor europene este o oportunitate.

COSTEA DUMITRESCU: Un punct slab este ca nicio banca din Romania nu are un produs de finantarea a fondurilor europene. Culmea, toti zic ca-l au, dar daca te duci si-l ceri, o dau din colt in colt. Politicul nostru ar trebui sa discute cu finantatorul care sunt prioritatile. Pe resurse umane, spre exemplu, indeasa niste sume uriase care nu se duc in sectorul public, care nu e in stare sa faca proiecte, in timp ce programul de ajutoare de stat a fost de 15 milioane, din cateva sute de milioane. si pe astea s-au bautut 3.000 de proiecte ale companiilor private. Nimeni nu controleaza la noi tehnic finantarile, ci doar financiar-contabil. Nimeni nu e interesat sa vada efectele proiectelor, ci vor doar sa vada facturi si acte.

BUSINESS MAGAZIN: Care este scenariul dumneavoastra pentru Romania?

BOGDAN POPESCU: Intr-un fel sau altul, iesim din criza, suntem tot mai cuplati la America si la ce se intampla in occident si vom reusi sa decuplam politicul de social. Politicul va fi din ce in ce mai izolat, moment in care va deveni o miza atat de mica pentru politic sa o ia pe calea pe care a luat-o - bani, fonduri etc - incat va fi posibila schimbarea. Cred ca in 5-10 ani se va intampla. Depinde de foarte multe, dar mi se pare un scenariu plauzibil.

OCTAV POPESCU: Cred ca repornirea economica e o chestiune de conjunctura internationala. In momentul in care lucrurile se vor aseza acolo, vom fi si nou influentati pozitiv, undeva spre ultima parte a anului viitor. Sfarsitul anului viitor relansarea de care vorbim s-ar putea sa tina vreo patru cinci luni, dupa care se va confrunta cu promisiunile electorale din 2010. dar, de bine, de rau, motoarele vor porni.

CIPRIAN MOGA: Eu am mare incredere in construirea de cluburi sociale. Cred ca suntem intr-o faza incipienta a antreprenoriatului in zona sociala, a ONG. In grupul meu de prieteni, numim asta clasa rezonabila. Vor exista tot mai multi oameni rezonabili care se vor intalni si vor discuta despre problemele sociale. Cred ca vor fi tot mai multi oameni care se vor intalni in cercuri restranse si vor discuta foarte serios de probnlemele sociale imediate. O parte dintre i vor trece la actiune spontana.

BOGDAN GEORGESCU: Eu nu cred ca acesti oameni vor da la o parte sistemul politic. Clasa politica de astazi domina puternic sistemul in care traim si va ramane acolo sub o forma poate putin reformata. Din punct de vedere economic, vom iesi din criza asta la un moment dat, economia europeana ne va scoate din aceasta situatie. Dar calitatea vietii in Romania depinde mai mult de aceasta lipsa de civilizatie si de partea sociala si chiar daca sunt companii care fac bani in continuare, acesta nu este un indicator care ne arata cum traim.

OVIDIU CERNEI: Schimbarea ma astept sa fie extrem de dificila, iar din punct de vedere politic va trece o vreme pana cand lucrurile se vor schimba. Ce vreau sa mai subliniez, din punctul de vedere al vietii sociale consider ca sistemul de educatie trebuie reformat, iar porfesorii trebuie sa incerce ei insisi sa schimbe ceea ce vor livra in urmatorii zece ani.

BOGDAN GEORGESCU: Eu cred ca suntem parte din ceva care o sa inceapa sa functioneze si o sa ne tarasca la modul cel mai propriu in directia cea buna. Sunt convins ca politicul va ramane caragelian toata viata lui si sper sa devina din ce in ce mai putin relevant.

BUSINESS MAGAZIN: Exista pericolul ca Uniunea Europeana sa se sature la un moment dat de noi?

ANCA BIDIAN: Nu cred. Sa nu uitam totusi de ce ne-au luat, motivele sunt tot acolo si se incadreaza la oportunitati. Nu suntem nici mai buni, nici mai putini buni de cat altii. Astept momentul in care se va decupla economicul de politic. Cred insa ca am exagerat putin cu asteptarile si solutiile pe partea publica, guvernamentala, pentru ca in definitiv nu avem motive sa asteptam ca politicul sa ajute economicul. Ba din contra, cele mai bune momente au fost atunci cand nu ne-au incurcat, nu ca ne-ar fi ajutat.