Deşi şi-a menţinut performanţele financiare solide, compania nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la migrarea consumatorilor către mobilitate - smartphone-uri şi tablete - sau la mişcările din publicitatea online, unde Facebook a revendicat rapid o felie importantă din bugete. Totodată, compania nu a profitat din plin de poziţia solidă construită în zona serviciilor destinate companiilor prin platforme precum Windows şi Office, reacţionând relativ târziu la tranziţia centrului de greutate al pieţei enterprise către „cloud„, fapt care a permis ascensiunea rivalilor.

STEVE BALLMER, ANGAJATUL CU NUMĂRUL 30 AL MICROSOFT ŞI PRIMUL MANAGER PUR-SÂNGE ADUS DE BILL GATES, a petrecut primii 20 de ani în companie construind un veritabil monopol şi răspândind software-ul Microsoft pe 97% din PC-urile din întreaga lume. Gates şi Ballmer au format un cuplu aparent de neoprit, completând-se reciproc şi luptând cu toate armele pentru a promova şi proteja Windows, Office şi celelalte produse ale companiei. În cei 13 ani care au urmat, cu Ballmer trecut în poziţia de CEO, Microsoft a încercat fără succes să caute un nou hit, să regăsească succesul răsunător, şi s-a regăsit de mai multe ori într-o situaţie deloc familiară: aceea de challenger, de concurent care a ratat startul si trebuie să vină din urmă, de combatant depăşit tactic de inamici.

Ballmer, în vârstă de 57 de ani, din care mai bine de 30 petrecuţi la Microsoft, a anunţat săptămâna trecută că se va retrage, în termen de 12 luni, din funcţia de CEO al celui mai mare dezvoltator de software din lume. În timpul carierei sale, Microsoft a transformat computerul într-o unealtă regăsită în fiecare gospodărie, apoi a monetizat fără scrupule produsul, în mare măsură datorită talentului de vânzător al lui Ballmer. Cunoscut pentru tacticile agresive de negociere şi prezenţa energică, impresionantă, de intimidare, Steve Ballmer a devenit o personalitate respectată în Silicon Valley, a conservat monştenirea lui Bill Gates, modernizând Windows-ul pentru o nouă eră, şi a patronat mutări de mare succes ale Microsoft, precum dezvoltarea consolei de jocuri video Xbox sau preluarea Skype.

Finalul mandatului său de CEO este însă marcat de o listă lungă de oportunităţi ratate, de la smartphone-uri şi tablete la evoluţia motoarelor de căutare pe internet. În ciuda faptului că a dezvoltat relativ devreme diverse produse orientate în aceste direcţii, Microsoft nu a mai reuşit să „scoată„ niciun hit.Deşi Microsoft a dat dovadă de viziune, vorbind încă din anul 2000 despre o tranziţie dincolo de PC, compania a fost eclipsată de ascensiunea Apple şi Google în zona de consum, dar şi de tranziţia companiilor către modelul cloud, în defavoarea tradiţionalelor staţii de lucru echipate cu software complex, scump, instalat şi rulat local.

PRESTAŢIA LUI BALLMER CA ŞI CEO NU A FOST NICI PE PLACUL ACŢIONARILOR. O investiţie de 1.000 de dolari în acţiuni Microsoft la începutul mandatului său a generat un randament negativ de minus 13% până în prezent, potrivit calculelor Bloomberg, care includ dividendele acordate între timp. O investiţie de valoare similară în acţiuni Microsoft în 1986, anul listării companiei la bursă, ar valora acum 554.464 dolari.

„Microsoft a avut o cursă nebună timp de 30 de ani, dar este prea mult să te aştepţi ca Steve, mai degrabă un CEO-custode decât un lider vizionar, să aducă Microsoft la următorul nivel„, comentează pentru Bloomberg Michael Cusumano, profesor de management la Massachusetts Institute of Technology.