"În 2007 eram atât de la început încât nu ştiam nimic. Este foarte bine să fii în cel mai «hot» domeniu acum, însă în 2007 nu ştiam în ce intru sau ce vreau să fac. Ştiam doar că vrem să încercăm să facem un proiect al nostru, personal, pentru că în acel moment dezvoltam site-uri pentru clienţi din afară“, povestea recent Sergiu Biriş la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin.

El a decis în 2007 că e timpul să aibă un produs propriu şi a lansat Trilulilu, site similar cu YouTube, care a ajuns în trei luni de la lansare printre primele trei site-uri româneşti. În timpul facultăţii, pe care a terminat-o în 2006, Sergiu Biriş avea deja propria afacere, o agenţie de web design, iar în urmă cu şapte ani avea trei idei; una dintre ele a fost Trilulilu, un site românesc de video sharing. „Nu ştiam cum să creăm cu adevărat un business, tot ce ştiam despre piaţa online era că e o piaţă de 5 milioane de euro, ceea ce mie mi s-a părut senzaţional.

Nu ştiam că există foarte mult scepticism legat de proiectele online şi că erau puţini clienţi care îşi asumau riscul de a investi în publicitatea online atunci“, îşi aminteşte fondatorul Trilulilu. După câteva luni de la lansare, Business Magazin le-a propus un interviu, pentru un cover story. „«Vrem!», am zis, dar nu ştiam ce înseamnă cover story. Motiv pentru care am apărut în tricou pe copertă, nu venisem la Bucureşti pregătiţi.

Am făcut şedinţa foto, am răspuns la întrebări şi în mai 2007 am apărut pe coperta revistei. A fost o surpriză plăcută şi s-a dovedit a fi şi un punct foarte important din cariera noastră, pentru că mai târziu investitorul nostru ne-a spus că aşa ne-a găsit, văzându-ne pe coperta revistei. Până să ajungem pe copertă noi am investit destul de mult în acest proiect, tot ce câştigam din web design reinvesteam în site, şi am primit chiar şi oferte de cumpărare la 2-3 luni de la lansare, când a vrut să ne cumpere Neogen.“

Nu au vrut să vândă atunci, deşi 80.000 de euro era o sumă colosală după câteva luni de lucru. Mai târziu, în 2007, investitorul Alexis Bonte a preluat doar o părticică din proiect, 10%, cu 100.000 de euro. „A fost cel mai bun lucru că nu am vândut businessul din prima. Îţi trebuie răbdare, ca antreprenor. Cu Trilulilu primii bani, 5.000 de lei, i-am făcut după şase luni de la lansarea proiectului, moment când aveam cheltuieli de 6.000 de euro pe lună. Cea mai mare provocare, pentru noi, a fost să învăţăm să facem bani în spaţiul online, am avut foarte multe încercări şi foarte multe eşecuri ca să susţinem businessul, pentru că piaţa din România are particularităţile ei. Cea mai bună soluţie a fost să ne înfiinţăm propria echipă de vânzări, am învăţat asta în decurs de câţiva ani“, mai spune Sergiu Biriş la BM Storytellers.

Anul acesta, Sergiu Biriş a ocupat prima pagină a ziarelor de afaceri în momentul în care Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari Liverail, un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC.

DIN REDACŢIE, LA GUVERN

O altă dimensiune a felului în care revista influenţează mediul de afaceri este dată de povestirea lui Gabriel Biriş, partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran. El a explicat în cadrul evenimentului BM Storytellers cum articolul de opinie intitulat „Puţină matematică nu strică“ publicat în 2004 în Business Magazin a determinat modificarea unei taxe care privea acciza pentru leasing. „Articolul a determinat modificarea unei hotărâri de guvern cu un impact destul de larg atunci. Au schimbat, cu potenţial efect retroactiv, modul de calcul al accizei pentru maşinile luate în leasing, în urma acelui articol în care demonstram matematic care este greşeala. Secretarul de stat de la acel moment şi-a recunoscut greşeala în mod public.“ Biriş spune că a avut mereu o relaţie personală foarte bună cu jurnaliştii, în special cu cei din zona de afaceri, sau cel puţin cu jurnaliştii care scriu în mod constant pe fiscalitate. Gabriel Biriş adaugă: „Comunicăm, eu încerc să transfer know-how, să-i ajut să înţeleagă în profunzime subiectele despre care scriu la acel moment, să înţeleagă şi de unde vin problemele, care sunt soluţiile, nu numai să răspund la o întrebare. Cred că legătura dintre specialişti şi presă este reciproc avantajoasă pentru că multe dintre problemele pe care noi le-am sesizat au putut fi puse în spaţiul public şi să genereze interes şi din partea politicului exclusiv prin intermediul presei şi prin intermediul jurnaliştilor pricepuţi în ce spun. Din păcate, numărul de jurnalişti cu care comunicăm s-a restrâns. În loc să înflorească şi să se dezvolte publicaţiile de tipul Business Magazin, ele suferă din cauza crizei, a unui apetit prea mare pentru senzaţional, pentru nonvalori, pentru scandal. Cred că mai ales în zona TV există această credinţă, greşită, profund înrădăcinată, cum că scandalul face rating“.

SUPERSTIŢIE SAU CATALIZATOR?

„Mă bucur să ne întâlnim iar. De fiecare dată când am apărut în Business Magazin a fost de bun augur pentru afacerile Agroland“, spunea la un interviu Horia Cardoş, timişoreanul care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri. Mizând pe nişa produselor pe care le cumpără chiar şi cei mai nevoiaşi ţărani, dar nu numai, şi-a dezvoltat Horia Cardoş afacerea, vânzând în principal furaje, seminţe şi pui de o zi. Trei sferturi din afacerile companiei sunt realizate de vânzările către mici fermieri şi gospodării. Alegerea lui n-a părut câştigătoare chiar de la bun început şi timişoreanul mărturisea franc într-un interviu pentru Business Magazin că, deşi structural s-a simţit dintotdeauna antreprenor get-beget, s-a gândit de multe ori că îi lipseşte experienţa câştigată pe banii altora. În ciuda tuturor greutăţilor întâmpinate, evoluţia Agroland a marcat plusuri în fiecare an, iar compania a încheiat anul trecut cu vânzări de 16 milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de anul precedent.

„În 2012, anul în care am apărut chiar pe coperta Business Magazin («Cum să faci milioane de euro din afaceri cu jumătatea uitată a României»), împlineam 15 ani de existenţă şi îmi amintesc că a fost un an în care am deschis încă zece magazine în ţară, am reuşit să menţinem ritmul de creştere anuală de 20% şi să ajungem la 500.000 de clienţi unici. De atunci am continuat să creştem: reţeaua Agroland numără 200 de magazine în 28 de judeţe şi peste 500 de produse la raft, am reuşit să dezvoltăm un sistem care să susţină creşterea numărului de mici fermieri la nivel naţional. Ei sunt cei care ne vor asigura o sursă de hrană curată şi de calitate superioară, mult peste «standard». Mulţumim, Business Magazin, că ne-aţi dus povestea mai departe. Împreună cu voi am reuşit să creştem «Jumătatea uitată a României»“.