Chestiunea tarifelor minime obligatorii pentru asistenta medicala a incins spiritele nu numai in Cehia, ci si in Ungaria. Aici, planul de a impune tarife pentru asistenta medicala a fost infrant cu rasunet intr-un referendum din martie anul acesta, ceea ce a dus si la demiterea ministrului sanatatii. In Cehia, care a inceput sa introduca tarife minimale din acest an, premierul insusi a fost nevoit sa compara in fata curtii constitutionale din Brno, care a avut de judecat o propunere de demitere a lui. Curtea a decis insa luna trecuta ca guvernul are dreptul sa taxeze pacientii care folosesc sistemul sanitar.

Tari bogate si sarace incearca sa gaseas¬ca cel mai bun mod de a oferi ingrijire medicala la indemana tuturor cetatenilor lor, fara sa ajunga insa la faliment. In tari precum Cehia, multi se simt inselati de astfel de initiative, dupa decenii intregi in care statul a oferit cetatenilor dreptul la asistenta medicala gratuita, in timp ce aceia pentru care reformele si tranzitia au insemnat o scadere a nivelului de trai pur si simplu se tem de noua perspectiva. Chiar si in Praga, cunoscut si sub numele de “orasul de aur”, imbogatirea unora si asteptarile lor in crestere pentru servicii medicale de clasa au insemnat numai preturi mai mari pentru cei ramasi cu salarii mici sau pensii fixe.

“Trebuie sa fac economii ca sa am bani pentru mancare”, spune Kveta Lachoutova, 78 de ani, o vaduva pensionara, fosta statisticiana. Intr-un interviu in sala de asteptare la cabinetul medicului ei, Lachoutova spune ca se straduieste sa se descurce cu o pensie de 380 de euro, in timp ce utilitatile si chiria o costa cam 250 de euro. “Nu-mi mai cumpar nimic altceva”.

Pentru oamenii sanatosi care au slujbe, tarifele medicale sunt practic maruntis, de achitat cu aceleasi monede de 10 si 20 de coroane (1 euro - 24,5 coroane) folosite pentru biletele de transport urban. Cehii cu dare de mana recunosc in particular ca platesc mai mult la veterinar pentru serviciile medicale pentru pisicile si cainii lor decat dau pentru propria lor ingrijire medicala, cu toate co-platile la care sunt obligati in cazul unor medicamente.

Dar multi cehi privesc gratuitatea serviciilor medicale ca pe o chestiune de principiu - desi sistemul este finantat partial prin intermediul impozitelor pe venit - si ca pe o problema de solidaritate cu cei saraci.

In timpul comunismului, sistemul medical era gratuit, cu o completare: mita pentru o ingrijire mai buna era o practica obisnuita si chiar si azi mai ramane o problema, in special in Ungaria, unde ramane foarte raspandita. Toata regiunea a fost in ultimii ani un laborator de reforme ale sistemului de sanatate. Primii reformatori au fost partizanii pietei libere din infloritoarea Slovacie, care practica o cota unica de impozitare si se mandreste cu o crestere economica galopanta, cu un ritm de peste 10% anul trecut. Slovacia a introdus tarife modeste pentru vizitele la doctori si internarile in spital inca din 2003. Dar, asa cum s-a intamplat mai tarziu in Ungaria, taxele nu au rezistat. Guvernul de stanga care a ajuns la putere in 2006 le-a eliminat un an mai tarziu, la cateva luni de la investirea in functie.

“Ce vrem noi sa obtinem in sistemul sanitar este o mai mare responsabilitate individuala, care sa-i faca pe consumatori mai responsabili fata de ceea ce consuma”, spune Peter Pazitny, director executiv si unul dintre fondatorii Institutului slovac pentru Politici de Sanatate din Bratislava si fost consilier principal al ministrului slovac al sanatatii.

Nevoia de reforma in regiune, spune Pazitny, este evidenta. Statistici ale Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) arata ca sistemele sanitare din Cehia, Slovacia si Ungaria sunt corelate cu situarea acestor tari pe ultimele locuri dintre toate membrele OECD in ce priveste speranta de viata, dar si pe primele locuri la mortalitate din cauza accidentelor vasculare, a bolilor de inima si a cancerului.

Guvernul ceh a fost receptiv la propunerile Institutului pentru Politici de Sanatate si chiar l-a angajat pe unul dintre partenerii din Praga ai institutului lui Pazitny. Dar membrii opozitiei ar prefera ca fostii lor concetateni sa-i lase in pace - pe ei si pe sistemul lor de sanatate. “As intelege daca baietii astia din Slovacia ar face asa ceva la o lucrare pentru un seminar la ei la universitate, dar iata ca ei introduc asta in viata de zi cu zi”, spune Michal Hasek, liderul grupului social-democrat, cel mai mare partid de opozitie din Parlament.