"Scopul lui Putin este nu doar regiunile (separatiste din est) Doneţk şi Lugansk, el vrea să ia întreaga Ucraină", a denunţat sâmbătă premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Primul pas ar fi crearea unui "culoar" care să asigure o legătură între frontiera rusă şi Crimeea, penisnula ucraineană anexată de către Rusia în martie.

"Nu poate să accepte ideea ca Ucraina să facă parte din familia europeană, el vrea să restaureze Uniunea Sovietică", a adăugat Iaţeniuk.

Occidentalii acuză Rusia că a trimis peste 1.000 de militari să lupte alături de separatiştii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.

De la intrarea în vigoare a armistiţiului între Kiev şi rebeli, o mare parte din teritoriul de la frontiera cu Rusia nu se află sub controlul autorităţilor ucrainene, începând de la Lugansk şi până la coasta de la Marea Azov.

O serie de analişti apreciază că Rusia încearcă să creeze în acest fel un stat-marionetă care să-i permită să menţină presiunea asupra Kievului, ca în Georgia - unde două regiuni separatiste au primit ajutorul militar al Moscovei, în 2008.

Moscova nu are interesul să aibă o "zonă-tampon", a replicat Sergei Lavrov, ministrul rus de Externe, nici în Ucraina şi nici în Republica Moldova, referindu-se la Transnistria, o regiune separatsită moldoneană care şi-a declarat independenţa în 1990, susţinută în ascuns de Rusia.

Alţii cred că Putin, care agită de şase luni conceptul "Novorusia" - "Noua Rusie", un termen din perioada ţaristă care desemna noi teritorii ale Imperiului rus -, vrea să meargă mult mai departe.

O ofensivă rusă chiar din octombrie

În Polonia, cercetători de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale (PISM) au avertizat că o nouă ofensivă va avea loc în această iarnă în Ucraina. Scenariul cel mai realist prevede o intervenţie rusească la sfârşitul lui octombrie, cu scopul de a finaliza ceea ce armistiţiul a creat deja, şi anume o cale de trecere terestră, lungă de 300 de kilometri şi lată de 50 de kilometri, care să garanteze aprovizionarea cu produse alimentare şi energie a Crimmei din Rusia.

Al doilea scenariu, "probabil în proporţie de 30%", evocă proclamarea în ianuarie a unei "Novorusii" în jumătatea de sud a Ucrainei, cucerită de către 50.000 până la 70.000 de militari ruşi, care va permite crearea unei legături între Transnistria şi Rusia, prin Crimeea. Economia ucraineană va fi, în acest scenariu, foarte dur afectată, pierzând şapte porturi maritime, inclusiv Odesa, şi două centrale nucleare. Produsul său Intern Brut (BIB) va scădea cu 27%, iar un milion de persoane vor fi strămutate.

În fine, scenariul cel mai negru preconizează o împărţire a ţării, Rusia urmând să controleze estul industrializat, ceea ce ar reduce Ucraina la teritoriul din dreapta Niprului, în urma intervenţiei a peste 100.000 de militari ruşi şi unor pierderi importante în rândul acestora.

Cercetători de la Institutul britanic RUSI au evocat asemenea scenarii încă din aprilie, subliniind că industria rusă de armament depinde în proporţie de 30% de produse ucrainene care nu pot fi înlocuite, şi anume în domeniul rachetelor şi aviaţiei, ceea ce ar putea determina Moscova să ocupe sudul şi estul Ucrainei, pentru a-şi securiza aprovizionarea.

"Mai ales calculele Kremlinului sunt cele care vor determina până unde va merge Rusia", nuanţează Ulrich Speck, de la Institutul Carnegie Europe. "Câte victime sunt acceptabile? Până la ce punct se pot degrada relaţiile sale cu Vestul? Un teritoriu cucerit în acest fel va putea, oare, să fie adminsitrat de către Rusia sau va deveni teatrul unui război partizan fără sfârşit?" se întreabă el.

Rusia lui Vladimir Putin are mai ales "avantajul strategic imens că dispune de un ciclu mult mai lung decât democraţiile occidentale, ritmate de termene electorale", subliniază Giles Keir, un cercetător la Institutul londonez Chatham House. "Ea a arătat, în trecut, că ştie să aştepte momentul oportun şi apoi să intervină când toată lumea a uitat, creând o surpriză", adaugă el.