Când Jeffrey Goldberg a fost adăugat din greşeală într-un grup pe Signal cu oficiali de vârf ai sistemului de securitate din America despre planurile secrete de a bombarda rebelii din Yemen, a crezut că trebuie să fie o farsă, scrie The Times.

Dar, pe măsură ce atacurile aeriene şi navale de amploare au început pe 15 martie, Goldberg, în vârstă de 59 de ani, a realizat rapid că se afla ]n mijlocului celui mai mare subiect din întreaga sa carieră jurnalistică. 

Redactorul-şef al revistei The Atlantic a scris într-un articol despre modul în care Pete Hegseth, secretarul apărării, şi Mike Waltz, consilierul pentru securitate naţională, împărtăşeau „informaţii precise despre arme, ţintele şi timing-ul” bombardamentului. 

În discuţia din grup se aflau şi JD Vance, vicepreşedintele, care a făcut remarci defăimătoare la adresa aliaţilor europeni, şi cei mai importanţi oficiali de informaţii ai SUA, Tulsi Gabbard, directorul serviciilor de informaţii naţionale, şi John Ratcliffe, directorul CIA.

După ce campania iniţială de bombardamente s-a încheiat, participanţii au răspuns cu o avalanşă de emoticoane care arătau rugăciune, muşchi flexaţi şi drapelul american.

Preşedintele Trump a spus că nu ştia nimic despre aparenta breşă de securitate când a fost întrebat la scurt timp după publicarea articolului lui Goldberg. „Nu sunt un mare fan al revistei The Atlantic. Pentru mine, este o revistă care este pe cale să îşi închidă afacerea,” a spus el. 

Hegseth l-a numit pe Goldberg „înşelător” şi un „presupus jurnalist regenat” în primul său răspuns public şi explicând că nimeni nu a trimis mesaje cu planuri de război. 

Elon Musk a glumit pe X că „cel mai bun loc pentru a ascunde un cadavru este pagina 2 a revistei The Atlantic, pentru că nimeni nu ajunge vreodată acolo”. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a spus că Goldberg este „cunoscut pentru abordările sale senzaţionaliste”. 

Goldberg, un corespondent cu experienţă care a întâlnit lideri mondiali de la Fidel Castro la colonelul Gaddafi, a respins răspunsulul acesora ca fiind „minciuni”. 

Născut în Brooklyn şi crescut pe Long Island de imigranţi de primă generaţie din Europa de Est, Goldberg a studiat la Universitatea din Pennsylvania, unde a editat ziarul universităţii, The Daily Pennsylvanian. 

A renunţat la facultate înainte de a absolvi şi s-a mutat în Israel, unde a servit ca ofiţer de poliţie militară în Forţele de Apărare ale Israelului la începutul anilor 1990, în timpul primei intifade. În cartea sa din 2006, „Prisoners: A Muslim and a Jew Across the Middle East Divide”, Goldberg a scris despre dobândirea cetăţeniei israeliene după ce s-a îndrăgostit de statul Israel. 

După încheierea serviciului militar, Goldberg a avut o perioadă ca autor de opinie pentru The Jerusalem Post. Mai târziu a renunţat la cetăţenia israeliană după ce a devenit deziluzionat de ceea ce a descris ca fiind drumul Israelului spre a deveni un „stat teocratic şi de tip totalitar”. 

Goldberg a continuat să aibă o carieră jurnalistică deosebită, scriind pentru The Washington Post, The Jerusalem Post, The New York Times Magazine şi The New Yorker, concentrându-se în principal pe Orientul Mijlociu. 

A venit la The Atlantic în 2007 şi a devenit redactor-şef al revistei nouă ani mai târziu, în 2016. Goldberg s-a descris ca un sionist devotat şi un „evreu american cu viziuni liberale”. 

Un critic fervent al administraţiei Trump, Goldberg a avertizat în 2024 că un al doilea mandat al lui Trump ar reprezenta „o ameninţare la adresa existenţei Americii aşa cum o cunoaştem”.