La nivel global, formula de succes a muncii este încă o dezbatere complicată, întrucât studiile şi sondajele arată rezultate mixte, de la caz la caz, de la studiu la studiu, în ceea ce priveşte productivitatea, dar şi starea de sănătate mintală a angajaţilor. În România, tendinţa de revenire la birou sau înspre sisteme hibrid care cuprind mai multe zile la birou este din ce în ce mai clară, mai ales atunci când este privită prin ochii jucătorilor din piaţa de birouri. În acest context, Business Magazin a analizat ce arată studiile din ultimii ani, dar şi cum privesc jucătorii din piaţa de office tendinţele momentului.

Una dintre cele mai mari preocupări ale candidaţilor şi angajaţilor din piaţa muncii rămâne în continuare flexibilitatea angajatorilor, tradusă în cazul de faţă prin posibilitatea de a munci doar de acasă, adică remote, ori într-un mix care să cuprindă mai puţin de cinci zile pe săptămână la birou, adică hibrid. Când un mare angajator se hotărăşte să inverseze trendul ultimilor ani şi să cheme angajaţii la birou cinci zile pe săptămână, munca remote şi munca hibrid devin din nou subiect de dezbatere. În septembrie, gigantul american Amazon le-a transmis angajaţilor că trebuie să se întoarcă la birou cinci zile pe săptămână, de la începutul anului viitor.

Compania de tehnologie şi comerţ online, care are peste 3.700 de angajaţi în România, a fost printre cei mai proeminenţi angajatori din lume când vine vorba despre întoarcerea angajaţilor la birou. Amazon a introdus încă din mai 2023 o regulă de trei zile pe săptămână pentru prezenţa la birou, pe care a aplicat-o cu stricteţe. Desigur, alte companii de tehnologie sunt în continuare flexibile, cum este cazul Google, care le cere angajaţilor să ajungă la unul dintre sediile sale trei zile din cinci, în timp ce alte companii menţin posibilitatea ca angajaţii să lucreze în regim remote.

Chiar şi după câţiva ani de când începutul pandemiei a extins brusc modelul pentru munca în regim remote sau hibrid la nivel global, încă rămânem cu o întrebare care nu are un răspuns universal valabil: cum este influenţată productivitatea atunci când angajatul nu lucrează de la birou cinci zile pe săptămână? Angajaţii care au flexibilitate asupra programului de lucru înregistrează o productivitate cu 29% mai mare decât angajaţii care nu au niciun fel de flexibilitate în program, conform unui sondaj din 2022 al Future Forum, un proiect Slack, la care au participat 10.000 de „gulere albe”. Angajaţii care lucrează în regim remote sau hibrid au raportat o productivitate cu 4% mai mare faţă de cei care au muncit doar de la birou.

Rezultatele merg şi mai departe de productivitate într-o eră în care discutăm tot mai mult de bunăstarea angajaţilor şi a comunităţilor în care activează un business. Angajaţii cu program flexibil au o capacitate de concentrare cu 53% mai bună şi au un echilibru de trei ori mai bun între muncă şi viaţa personală comparativ cu cei care nu au flexibilitate în program. În 2023, 41% dintre directorii de HR din Fortune 500, adică cele mai mari 500 de companii americane, care aplicau o politică de flexibilitate în relaţia cu angajaţii declarau că productivitatea le-a crescut în ultimul an, conform Harvard Business Review. Spre comparaţie, creşterile în productivitate au fost raportate de 33% dintre directorii de HR care au implementat o politică de două zile pe săptămână la birou, respectiv 32% în cazul celor care au implementat trei, patru sau cinci zile pe săptămână la birou. Totuşi, studiile şi sondajele mai arată câteva rezultate. Munca flexibilă nu influenţează doar în mod pozitiv bunăstarea angajatului, după cum a descoperit compania de consultanţă Gallup în 2023, printr-un studiu pe 140 de ţări, angajaţii care lucrează în regim remote sau hibrid resimt mai mult stres şi mai multă furie decât angajaţii care vin la birou în fiecare zi.

Întrebaţi în ce măsură consideră că joburile angajaţilor au un impact pozitiv sau negativ asupra sănătăţii lor mintale, doar 27% dintre liderii de HR din Fortune 500 care oferă flexibilitate completă au considerat că munca are un impact pozitiv asupra sănătăţii mintale a angajaţilor lor, comparativ cu 29% dintre cei care au implementat o zi sau două la birou pe săptămână, 37% dintre cei care au implementat trei zile pe săptămână şi 47% dintre cei care le cer angajaţilor să fie la birou cinci zile din cinci. Un alt fenomen interesant care a apărut în ultimii ani în contextul muncii flexibile este aşa-numita paranoia productivităţii. În 2022, Microsoft a publicat un studiu prin care arăta că 85% dintre liderii de business au dificultăţi în a avea încredere că angajaţii lor sunt în continuare productivi într-un regim de muncă hibrid. Mai mult, 49% dintre managerii ai căror angajaţi lucrează hibrid nu aveau încredere că aceştia dau tot ce pot. Această lipsă de încredere în productivitatea angajaţilor a dat naştere unui fenomen descris în studiul Microsoft drept paranoia productivităţii, „când liderii se tem că scăderea productivităţii e din cauză că angajaţii nu muncesc, deşi numărul de ore muncite, numărul de şedinţe şi orice alţi indicatori sunt în creştere”.

Oana Iliescu, managing director, Cushman & Wakefield Echinox: „Este clar că nu vom mai avea 100% prezenţă la birou 5 zile din 5, dar faţă de anul trecut putem spune că prezenţa la birou a crescut undeva spre 60%, poate mai bine. E complicat de calculat o medie astăzi pentru că nimeni nu mai vine în fiecare zi la birou.”

Şi în privinţa productivităţii rezultatele variază de la studiu la studiu şi de la an la an. Un studiu publicat în 2023 de Stanford Institute for Economic Policy Research arată că angajaţii care muncesc doar remote pot fi cu 10% mai puţin productivi decât cei care merg la birou. Un studiu publicat în 2021 de IZA – Institute for Labor Economics arată că scăderile în productivitate pot fi şi de 20%, deşi în acest studiu autorii s-au uitat la 10.000 de angajaţi din aceeaşi companie de servicii IT. În ceea ce priveşte modul în care piaţa poate găsi un echilibru între munca remote, munca hibrid şi munca de la birou, succesul ar putea veni dinspre o abordare care presupune trei zile pe săptămână la birou, conform unui studiu condus de Nicholas Bloom de la Stanford, publicat în revista Nature în 2024, considerat cel mai amplu studiu de până acum cu privire la beneficiile muncii în regim hibrid. Cercetătorii estimează că aproximativ 100 de milioane de angajaţi sunt implicaţi în diferite forme de muncă hibrid la nivel global în 2024, dintre care aproximativ 70% merg trei zile pe săptămână la birou. Un astfel de sistem îmbunătăţeşte retenţia şi satisfacţia angajaţilor fără a avea un impact de luat în calcul asupra performanţei sau productivităţii angajaţilor.

Mai aproape de casă. În România, 19% dintre angajaţi lucrau exclusiv în regim remote în 2022, conform unui raport PwC România, în timp ce 29% lucrau exclusiv la birou, iar restul în regim hibrid. Totuşi, în ultimii doi ani s-a observat o tendinţă de revenire la birou în rândul companiilor din România. În medie, 22,2% dintre angajaţii din Uniunea Europeană au lucrat frecvent sau ocazional de la distanţă în anul 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat. Această medie este formată din 9% dintre angajaţi care au declarat că lucrează mai mult de acasă şi 13% dintre angajaţi care au declarat că lucrează doar câteodată de acasă. Cel mai mare procent pe aceste date de flexibilitate a fost înregistrat în Olanda, cu 51,9%, Suedia cu 45,3%, Islanda cu 42,6%, respectiv Norvegia şi Finlanda, cu câte 42%. La polul opus, în Bulgaria doar 2,8% şi în România doar 3,3% dintre angajaţi au declarat că au muncit ocazional sau frecvent de la distanţă în 2023. „Prezenţa la birou variază foarte mult în funcţie de zonă, clădire, oraş şi specificul chiriaşilor. Noi urmărim atent aceste fenomen, atât în clădirile pe care le administrăm, cât şi pentru ocupanţii a căror spaţii le administrăm şi avem situaţii de 80-90% dintre angajaţi prezenţi la birou, la fel cum sunt şi clădiri unde rata este în jur de 30% în medie”, a explicat Oana Iliescu, managing director Cushman & Wakefield Echinox, în cadrul evenimentului ZF Rezidential & Office Summit’24. Dintre cele 150.000 de locuri de muncă scoase pe piaţă de angajatorii din România în prima jumătate a anului trecut, doar 4,2% au fost joburi remote.

Cei mai dispuşi să ofere beneficiul muncii remote sunt angajatorii din call-center, BPO, IT, telecom, servicii, comerţ, publicitate, marketing şi PR. Din perspectiva jucătorilor din piaţa locală de birouri, revenirea la birou este o tendinţă clară.  „Este clar că nu vom mai avea 100% prezenţă la birou 5 zile din 5, dar faţă de anul trecut putem spune că prezenţa la birou a crescut undeva spre 60%, poate mai bine. E complicat de calculat o medie astăzi pentru că nimeni nu mai vine în fiecare zi la birou”, a adăugat Iliescu.

Silviu Băbţan, office buildings manager United Business Center Cluj, în cadrul Iulius Group: Angajaţii care preferă să vină la birou preponderent în sistem hibrid vin de obicei de 2-3 ori pe săptămână, cu precădere în zilele de marţi-miercuri şi joi. Sunt companii care chiar şi-au anunţat angajaţii că de la începutul anului următor sunt obligaţi să vină la birou 4 sau 5 zile pe săptămână.

Stocul de spaţii de birouri în Bucureşti a ajuns la peste 3,4 milioane mp în 2024, în timp ce Cluj-Napoca are 340.000 mp, Iaşi are 296.000 mp, Timişoara are 393.500 mp, iar Braşov are peste 150.000 mp, conform datelor publicate de Cushman & Wakefield Echinox în primăvară. Tendinţa angajaţilor de a reveni mai des la birou este confirmată şi de grupul Iulius, care operază birouri în Iaşi, Cluj şi Timişoara. „Numărul angajaţilor care se întorc la birou este în creştere, depăşind gradul de 50%, iar la multe dintre companiile pe care le avem în proiectele noastre gradul este chiar de 100%. Angajaţii care preferă să vină la birou preponderent în sistem hibrid vin de obicei de 2-3 ori pe săptămână, cu precădere în zilele de marţi-miercuri şi joi. Avem companii care preponderent cheamă angajaţii la birou, eliminând treptat munca hibrid şi cea remote. Sunt companii care chiar şi-au anunţat angajaţii că de la începutul anului următor sunt obligaţi să vină la birou 4 sau 5 zile pe săptămână”, a povestit Silviu Băbţan, office buildings manager United Business Center Cluj, în cadrul Iulius Group.

Încurajat de evoluţia pieţei imobiliare, grupul Iulius a dat startul unui nou proiect mixt în Cluj-Napoca, după cele din Iaşi şi din Timişoara, pe fosta platformă Carbochim. Proiectul de 165.000 mp se numeşte Carbochim şi va avea o componentă de birouri de 15.000 mp. „Avem deja discuţii de preînchiriere pentru zona de office a proiectului mixed-use Rivus din Cluj, cel mai mare proiect de regenerare urbană în dezvoltare în România, cu o investiţie de peste 500 mil. euro. (...) În acest an am reuşit să semnăm contracte noi şi prelungiri în proiectele noastre pentru o suprafaţă totală de 48.000 mp, dintre care peste 50% reprezintă doar contractele noi”.Cazul Iulius nu este unul singular, ci reflectă o tendinţă de dezmorţire a pieţei de office, o piaţă care s-a menţinut activă, deşi a dus lipsă de livrări şi de mari tranzacţii de tip investment în ultimii doi ani.

Anul 2023 a adus un record al tranzacţiilor de închiriere pe piaţa din Bucureşti, cu 463.000 mp tranzacţionaţi anul trecut, conform Cushman & Wakefield Echinox, care a intermediat un sfert dintre tranzacţii. „Din perspectiva noastră, piaţa de birouri se vede foarte bine. După un 2023 cu un nivel record de metri pătraţi tranazcţionaţi vedem şi un prim semestru ala cstui an la fel de activ. Ce vedem diferit în începutul acesta de an faţă de anul trecut este o uşoară creştere a cererilor noi. Sunt aproximativ 80.000 mp ocupaţi de spaţii noi, lucru care nu poate decât să ne încurajeze, toate acestea pe fondul ajustării şi tendinţei de creştere a utilizării spaţiilor de birouri de către marii ocupanţi”, a subliniat Oana Iliescu. Ea descrie stocul clădirilor de birouri din Bucureşti drept un stoc tânăr, cu o vârstă a clădirilor de sub 10 ani în medie, iar peste 75% din acest stoc este certificat verde, ceea ce le poziţionează bine în faţa criteriilor de căutare de astăzi. De aceea, spaţiile de birouri din Capitală rămân atractive în faţa companiilor internaţionale care vor să intre în România. În ceea ce priveşte tranzacţiile de tip investment din piaţa de office, acestea au fost mult mai puţine în ultimii doi ani şi jumătate, însă odată cu stabilizarea rolului spaţiului de birouri în viaţa companiilor, revine şi apetitul investitorilor. „Majoritatea companiilor ştiu exact ce nevoi au din perspectiva spaţiului închiriat şi al modului de lucru, majoritatea contractelor cu marii ocupanţi au fost renegociate, extinse sau restrânse, în funcţie de caz, piaţa este într-un fel de moment zero al noii realităţi şi e un moment care permite noilor investitori să intre. Este posibil să avem până la finalul anului măcar o tranzacţie de investment cu un nume nou care intră pe piaţă.

O tranzacţie de dimensiune medie, să spunem”. Un alt proiect care se dezvoltă în Bucureşti este One Technology District, o clădire de birouri de 20.000 mp dezvoltată pentru a găzdui un centru de R&D al companiei germane Infineon Technologies. Dezvoltatorul One United Properties a demarat lucrările în urmă cu câteva săptămâni. În acelaşi timp, Speedwell plănuieşte să demareze la începutul anului 2025 construcţia proiectului de birouri Queens District din Bucureşti. Noile dezvoltări vin cu o filosofie diferită în piaţă. „În cazul dezoltărilor în piaţa de birouri, proiectele se schimbă din punct de vedere al construcţiei. Când gândeşti un proiect nou, ai două variante pentru a le dezvolta în următorii ani. Pe de o parte se generalizează un minim standard, care totuşi este destul de ridicat.

Al doilea profil de chiriaş este acela de chiriaş client dedicat. În majoritatea cazurilor proiectele se definesc în funcţie de caietele de sarcini pe care aceşti clienţi le stabilesc la rândul lor. Este greu de imaginat un proiect de birouri în Bucureşti, cu livrare în 2027 de exemplu, în care să nu ai deja în minte un profil de client, o filozofie de cum atragi clientul respectiv şi criteriile pe care el ţi le va impune prin caietul lui de sarcini”, a subliniat Florian Niţu, managing partner în cadrul firmei de avocatură Popovici Niţu Stoica şi Asociaţii.  

Florian Niţu, managing partner în cadrul firmei de avocatură Popovici Niţu Stoica şi Asociaţii: „Este greu de imaginat un proiect de birouri în Bucureşti, cu livrare în 2027 de exemplu, în care să nu ai deja în minte un profil de client, o filozofie de cum atragi clientul respectiv şi criteriile pe care el ţi le va impune prin caietul lui de sarcini.”