Furnizorul de software IP Devel s-a nascut, in urma cu sase ani, pur si simplu ca urmare a unei informatii aparute in fluxul de stiri online Agora News, marturiseste Bogdan Putinica, CEO al firmei. "De acolo am aflat despre un site de bid-uri online, idee foarte inovatoare la momentul respectiv. Am aplicat si am castigat trei proiecte, care au fost practic primele contracte ale companiei", spune cel ce acum cateva luni a devenit milionar, impreuna cu asociatul sau, dupa ce multinationala de recrutari Adecco a preluat IP Devel. La randul lui, Razvan Pasol, seful firmei de brokeraj Intercapital Invest, povesteste ca in urma cu doar cateva zile a gasit intr-un ziar financiar o stire despre un posibil emitent la Bursa aflat in cautarea unui broker, emitent pe care l-a si contactat cu aceasta ocazie.

Astfel de exemple ilustreaza modul cum informatiile din presa, cu precadere din presa de business, pot determina un manager sa ia o decizie importanta pentru companie ori pot sa-i dea o idee de dezvoltare a afacerii. In primul rand, este vorba de informatiile relevante pentru un anumit domeniu de activitate. Cum spune Razvan Blid, manager la firma de consultanta pentru francize CHR Consulting: "Orice noutate aparuta in ziare  despre un brand nou de franciza care intra in Romania este prelucrata de noi si in multe cazuri chiar ajungem sa facem afaceri impreuna". In al doilea rand, este vorba de idei generale de business, de strategie, de marketing sau management financiar, preluate din articole despre firme din alte domenii. "Actul managementului nu se poate face in lipsa unui context economic. Cu siguranta, deciziile manageriale ar fi asa mult mai sarace si, probabil, de multe ori eronate", sustine Blid.

Chiar daca asemenea declaratii apar rar, prin natura lucrurilor (articolele din presa despre presa nu sunt multe, jurnalistii ferindu-se sa para narcisisti), ele indreptatesc de fapt existenta pe piata a publicatiilor specializate pe informatie de afaceri. Cresterea economiei si inmultirea oportunitatilor de profit, cresterea nivelului de trai si rafinarea aspiratiilor consumatorului au stimulat cererea pentru informatie de afaceri, ceea ce explica aglomerarea din ultima vreme de pe segmentul presei de business. Avem acum, enumerate in ordinea cronologica a aparitiei, cotidiene de business (Bursa, Ziarul Financiar), publicatii lunare si bilunare (Piata Financiara, Biz, Bilant), suplimente economice ale ziarelor generaliste (Adevarul Economic) si saptamanale (Capital, Banii Nostri, BUSINESS Magazin, Saptamana Financiara, editia locala a Business Week). Daca exista cazuri cand cate un nou titlu lansat esueaza (cazul cotidianului Averea, reprofilat ca tabloid), statisticile spun insa ca pe ansamblu, presa de afaceri este printre putinele segmente stabile fata de scaderile consemnate pe alte nise (presa cotidiana generalista sau ghidurile TV).

Iar perioada e propice pentru impunerea pe piata a periodicelor noi de profil. Lansata pe piata in octombrie 2004 si ajunsa in aceasta saptamana la editia cu numarul 100, revista BUSINESS Magazin a reusit sa atraga deja in perioada aprilie 2005 - aprilie 2006, conform Studiului National de Audienta, in medie 67.000 de cititori pe editie, ceea ce i-a asigurat pozitia a doua in clasamentul saptamanalelor economice din Romania, dupa Capital. Conform acelorasi date din Studiul National de Audienta (SNA), la nivelul lunii aprilie a acestui an, venitul personal mediu al cititorilor BUSINESS Magazin era de 383 de euro pe luna, ponderea cititorilor cu studii superiorare era de 60,4%, iar a celor din categoria A (top management, specialisti cu inalta educatie) era de 50,8%. Ultima livrare SNA plaseaza BUSINESS Magazin, prin urmare, pe primul loc in toate cele trei clasamente, revista avand cei mai bogati cititori din presa romaneasca si cea mai mare pondere de cititori cu studii superioare si cu pozitii de top management.

Or, cei ce au nevoie cu precadere de informatie economica in Romania fac parte exact din aceste categorii. Dar nu risca publicatiile de afaceri sa ajunga prea multe pentru o astfel de nisa de piata? "Nu cred ca asistam la o aglomerare a segmentului de publicatii foarte bune de business; in continuare, titlurile bune pot fi enumerate fara sa depasesti cifra 10", e de parere Dan Moraru, CEO al BBDO Group. Pentru el, ca si pentru toti ceilalti cu care BUSINESS Magazin a stat de vorba pentru articolul de fata, inmultirea publicatiilor de afaceri inseamna in primul rand o premisa pentru cresterea calitatii informatiei, desi concurenta n-aduce nicaieri automat o calitate mai buna a produselor. "Exista un efect benefic, atat in mod direct (prin identificarea unor segmente sau nise slab acoperite si aparitia unor publicatii noi, mai bune), cat si in mod indirect (o motivatie suplimentara pentru publicatiile existente de crestere a calitatii). Desigur, aceasta este teoria, si nu de fiecare data publicatiile noi sunt neaparat mai bune; totusi, apar din cand in cand exceptii notabile", a comentat Razvan Pasol. In speta, vazuta din unghiul cititorului, concurenta a inceput deja sa-si produca efectele. Calin Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania, face o comparatie cu situatia din urma cu cativa ani. "In 2002, cand am plecat in CCHBC Italia, existau doar cateva publicatii economice; in 2005, cand m-am intors, am fost surprins sa constat ca numarul lor crescuse. Evolutia este evidenta, de la calitatea hartiei pe care sunt publicate pana la calitatea in sine a articolelor." Mult mai critic este Valentin Negoita, presedintele APDETIC (Asociatia Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatii), care e de parere ca se simte "o anumita crestere a calitatii", dar spune ca asteapta mai mult de pe urma cresterii competitiei, atata vreme cat "lipsa de experienta in jurnalismul economic de la noi isi pune amprenta inca asupra calitatii informatiei".

Cele mai vizibile efecte ale concurentei par sa tina deocamdata de viteza cu care informatia ajunge sa fie livrata cititorului ("am constatat ca aceeasi informatie este de multe ori tratata de mai multe publicatii, lupta fiind pentru cel care o difuzeaza in premiera", afirma Razvan Blid de la CHR Consulting) si de posibilitatea cititorilor de a compara perspective jurnalistice diferite, uneori opuse ("este intotdeauna interesant sa vezi mai multe puncte de vedere asupra aceluiasi subiect", spune Jacobo Caller, director executiv al Carrefour Romania). Cat despre calitate, Bogdan Putinica de la IP Devel crede ca aici, "ca in orice domeniu, exista cei ce conduc si cei ce urmeaza" si se incumeta sa dea si un exemplu, cu parti-pris-ul firesc pentru un om convins ca IT-ul trebuie sa fie in centrul atentiei pentru orice publicatie de afaceri: "BUSINESS Magazin in prezent se orienteaza pe cele mai dinamice domenii de business, ceea ce-i asigura deja o pozitie de lider intre publicatiile de gen".

Sa vedem insa ce-i intereseaza cu precadere pe managerii romani consumatori de presa de business. Un sef de firma de brokeraj ca Razvan Pasol va fi interesat, in mod firesc de stirile legate de companii, rezultate financiare, oferte si listari noi. Marius Savu, director executiv al firmei de farmaceutice Eli Lilly Romania si presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), se declara atras mai ales de unele informatii bursiere si de evolutia dolarului, avand in vedere ca medicamentele importate de Eli Lilly au preturile exprimate in dolari. Cu alte cuvinte, chiar daca toti managerii chestionati admit ca sunt interesati in general de informatia economica, fiindca orice poate sa aiba impact asupra propriei lor afaceri, reiese ca de baza raman informatiile care tin de domeniile lor. Altfel pune problema un om din industria publicitatii, Dan Moraru de la BBDO Group: "Informatia pe care eu o caut de obicei nu este una de natura financiara. Ci una care reliefeaza tendinte, schimbari sau oportunitati care se nasc din aceste schimbari. Informatia care poate inspira o initiativa de business si nu neaparat una care exprima matematica de business, cifrele in sine". Cel putin in teorie, cei din publicitate ar fi primii obligati sa intuiasca, intr-adevar, cat mai din vreme spre ce merge piata in ansamblu. Dar din ceea ce spun ceilalti manageri reiese acelasi interes pentru articolele care releva fenomenul economic in profunzime.

Radu Ionescu, managerul firmei de consultanta de marketing Kinecto, prefera articolele mai ample, de tip features, care aprofundeaza o informatie de actualitate. Exemplul pe care il da el se refera la cover-story-ul "In liga milionarilor", aparut in BUSINESS Magazin. "Am citit cu mult interes aceasta poveste despre preluarea companiei romanesti IP Devel de catre o multinationala", aminteste Ionescu. Explicatia consta in faptul ca astfel de articole sunt instructive pentru oricine cauta, in afara de stiri si cifre, resortul si contextul unor decizii bune de afaceri. Marius Ghenea, fost manager al Flamingo si Flanco, actualmente proprietar al retailerului de IT si electronice FiT Distribution, recunoaste ca articolele care contin "povestea" unei companii pot da idei "despre cum sa faci sau sa nu faci, pe baza unor modele". Radu Georgescu, presedintele grupului GeCAD, spune ca de obicei citeste cu placere "despre viziuni, strategii, povesti de succes si insucces, inclusiv ale unor companii mari internationale". Preferinta cea mai articulata o exprima Calin Dragan de la Coca-Cola HBC, care apreciaza "in primul rand acele reviste si ziaristi profesionisti care aduc o noua perspectiva, care vad mediul de afaceri la scara larga si care realizeaza conexiuni intre diverse evenimente de natura economica, politica si sociala".

Acest gen de articole fac diferenta de obicei intre publicatiile strict specializate, business-to-business, si cele economice care aspira sa se adreseze unui public mai larg. Nici Capital, nici BUSINESS Magazin, nici celelalte enumerate mai sus nu sunt destinate exclusiv oamenilor de afaceri, iar principalul lor pariu este sa faca atractiva informatia si cultura economica si pentru cei neinteresati direct de mersul francizelor sau de sterilizarile de pe piata monetara. Fiindca, desi exista intreprinzatori care gasesc in presa ideea de afaceri a vietii lor sau cel mai bun pont de a-si dezvolta business-ul, exista si suficiente contraexemple, de manageri care depind in prea putina masura de informatiile din presa.

"Nu sunt multe informatii de presa care m-au facut sa iau decizii de business importante, pentru ca intr-o decizie de business sunt luate in calcul informatii care vor aparea de fapt abia in «presa de maine» sau care nu vor aparea niciodata in presa", declara Marius Ghenea.

Moraru admite insa ca din publicatiile de business straine a luat "de multe ori informatii despre tendinte sau oportunitati", explicand ca, spre deosebire de presa autohtona, care scrie mai ales despre ce s-a intamplat deja, in presa straina apar informatii, mai valoroase, despre ceea ce ar putea sa se intample. Iar oamenii de afaceri chestionati de BUSINESS Magazin spun, in majoritate, ca in afara de presa economica romaneasca, citesc mai mult sau mai putin regulat si presa straina, in special The Economist, Financial Times si Business Week.

In cazul managerilor din multinationale, lectura surselor straine e o necesitate: dupa Jacobo Caller de la Carrefour, publicatiile straine sunt o sursa de inspiratie - "noutatile care apar pe pietele vestice cu siguranta vor veni si pe piata din Romania si de ce sa nu fim noi primii care le introducem pe piata?". Exista si situatii cand managerii romani au aplicat aici idei preluate din presa straina: Ionut Preda, director de dezvoltare la firma de IT Smart Data Services, spune ca ultima decizie importanta de dezvoltare a companiei i-a venit de la o publicatie straina specializata in IT, care prezenta conceptul de "enterprise job scheduling" - o solutie IT aplicata in strainatate, dar noua pentru Romania.

In alte cazuri insa, e vorba pur si simplu de calitatea informatiei si de relevanta ei pentru o afacere sau alta. Cristian Fugaciu, country manager la Marsh Romania, recunoaste ca el citeste doar accidental presa straina, principalele informatii provenindu-i din cea interna. In schimb, Radu Georgescu de la GeCAD citeste mai mult publicatii straine decat presa romaneasca de afaceri, iar Valentin Negoita isi explica aceeasi preferinta prin faptul ca periodicele de afara "ofera analize sectoriale si globale pertinente, credibile si, in plus, nu politizeaza prea mult subiectele si nu amesteca PR-ul cu editorialul". Marius Ghenea admite ca a inceput sa citeasca mai rar presa straina, atata vreme cat cea romaneasca are deja destul de multe preluari din fluxurile de informatii economice externe.

Prin urmare, se poate trai fara presa economica? "Sunt mai dependent de presa economica decat de e-mail", proclama Doru Lionachescu, partener principal la firma de consultanta Capital Partners, care recomanda in plus si citirea zilnica a publicatiilor de business, pentru ca pauzele ori lectura rara deformeaza peisajul si nu ingaduie "lectura printre randuri", adica aceea care da posibilitatea de a intelege cu adevarat fenomenele. "As putea sa spun mai mult decat atat: presa de business este pentru compania noastra un partener de afaceri", sustine Cristian Terhes Ardelean, managing partner al companiei de consultanta Springfield Consulting.

Altii, in schimb, nu par sa simta lipsa informatiei economice, cu conditia insa ca pauza sa fie limitata la cateva zile sau o saptamana de concediu. "Obisnuinta creeaza dependenta", recunoaste Valentin Negoita, in timp ce Ionut Preda, aflat undeva in strainatate, a avut cateva zile "groaznice" fara accesul la sursele sale de informatie obisnuite. Aproape in gluma, Marius Savu zice ca fara presa de afaceri "ar fi putin mai liniste". "Dar m-as simti un pic stresat. Pentru ca, totusi, informatiile din presa te tin la curent cu posibilele surprize care ar putea sa apara", sustine oficialul de la Eli Lilly. Inseamna asta ca presa economica a ajuns si in Romania un fel de rau necesar, ca e-mail-ul sau celelalte accesorii tehnologice intrate in logica vietii cotidiene? Intr-un alt context, probabil ca ar avea sens sa formulam un raspuns; cum insa articolul de fata apare intr-o publicatie de business, e mai corect ca intrebarea de mai sus sa ramana doar retorica.