În 2012 sectorul construcţiilor a avut un salt de 5,7%, mult peste creşterea economică din acelaşi an, şi ne aşteptăm să înregistreze un plus de 4,7% în 2013, în contextul în care estimarea de creştere economică pentru 2013 este de 1,7%„, spune David Ţiplea, tax business development leader, Europa Centrală şi de Sud-Est, EY România. Plusurile de care vorbeşte David Ţiplea nu fac nimic altceva decât să confirme opinia generală a producătorilor de materiale de construcţii, a constructorilor, dar şi a analiştilor: domeniul este mult sub potenţial.

Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România, spune că domeniul construcţiilor reprezintă în jur de 7% din PIB, în scădere faţă de perioada de creştere economică, atunci când sectorul genera 9-10% din PIB şi devenise un motor important de creştere. „Ponderea în PIB este comparabilă cu a agriculturii, dar sensibil sub industrie sau comerţ„, arată Belciu.

Dincolo de cifrele seci, construcţiile se pot dovedi importante şi prin prisma numărului mare de oameni angajaţi, atât în domeniul producţiei de materiale, cât şi pentru construcţii propriu-zise, „fiind totodată un important plătitor de impozite„, spune Adrian Crivii, preşedinte al companiei de consultanţă Darian. „În condiţiile de azi, investiţiile publice în infrastructură cu fonduri europene ar reprezenta cel mai rapid şi fezabil mod de a relansa industria construcţiilor. Dacă acestea ar porni, şi celelalte domenii din construcţii şi sectorul privat ar primi un impuls puternic„, subliniază Crivii.

Investiţii în domeniul construcţiilor există şi astăzi, „doar că nivelul lor e mult mai scăzut faţă de anii «de glorie», iar acest lucru s-a întâmplat din cauză că cererea a crescut mult mai puţin faţă de oferta existentă, dar, mai important, faţă de cea care urma să fie livrată pe termen scurt„, spune Ţiplea.

Datele Eurostat arată că România a avut în iunie cea mai abruptă scădere din UE a lucrărilor de construcţii, de 2,4% faţă de luna anterioară, comparativ cu creşterea de 0,7% în zona euro, respectiv 0,8% la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în iunie faţă de mai, producţia din sectorul construcţiilor a crescut în patru state din UE, a scăzut în alte şase şi a stagnat în Spania, Franţa şi Ungaria. Datele pentru celelalte state membre nu sunt disponibile.

Cele mai abrupte scăderi raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Polonia (-16,3%), Portugalia (-12%), Slovacia (-10,7%) şi Cehia (-9,8%), iar cele mai puternice creşteri în Ungaria (12,5%), Spania (4,1%) şi Suedia (3,1%).

Preşedintele companiei Darian consideră că ritmul scăzut al creşterii economice şi al investiţiilor directe duce la un nivel scăzut al industriei construcţiilor. „Relansarea economică prin începerea finanţării investiţiilor în special cu fonduri publice ar putea constitui startul acestei industrii„, argumentează Crivii.

Mai mult decât atât, construcţiile ar putea fi unul dintre motoarele de relansare a economiei, crede Florian Aldea, directorul general al Carpatcement Holding. „În România sunt încă multe lucruri de construit în comparaţie cu alte ţări europene, unde trebuie demolate contrucţii pentru a face loc altora noi.„ Relansarea domeniului, argumentează Aldea, ar determina creşteri atât pe verticală, cât şi pe orizontală, „ştiut fiind faptul că un constructor dă de lucru pe orizontală la alţi doi sau trei angajaţi„. Infrastructura a fost întotdeauna un vector de creştere, iar directorul general al Carpatcement dă exemplul Germaniei, care în perioada crizei economice din 1929-1933 a generat creştere economică prin construcţia de autostrăzi, sau exemplul Chinei, care a reuşit să finalizeze 11.000 km de autostradă într-un singur an, în 2011.