Dacă în 2009, primul an al crizei, numărul celor care şi-au schimbat domiciliul a fost în media obişnuită, de circa 350.000 de oameni, în 2010 valoarea a crescut la un uluitor 458.995 de persoane, practic un judeţ de dimensiunea Aradului, a Buzăului sau Botoşanilor s-a mutat. Ce opţiuni are un bucureştean sătul de aglomeraţie, de şmecheri, de poluare sau de orice altceva, unde poate merge şi ce afaceri poate să pornească? Cam 25.000 de oameni fug anual din Capitală, chiar dacă pentru unii schimbarea de buletin este la o aruncătură de băţ distanţă de marele oraş, în Ilfov, de exemplu. Împlinirea visului de a pune pe picioare o afacere proprie, o viaţă mai liniştită, un aer mai puţin poluat sau pur şi simplu o oportunitate în carieră sunt motive la fel de bune pentru a părăsi Capitala şi a construi o nouă viaţă într-un alt oraş.

"Am fost surprinsă de firma de consultanţă care mi-a propus o întâlnire (...) Am ales atunci repede, dar numai după ce am aflat toate informaţiile disponibile. N-am regretat niciodată", povesteşte Camelia Dragomirescu, director de marketing la Ambient, afacere dezvoltată de antreprenorul Ioan Ciolan. Pentru această slujbă, Camelia Dragomirescu a dat Bucureştiul pe Sibiu, deşi în 2010, după cum spune chiar ea, avea o slujbă complexă în top management la Pepsi - execution performance manager, "o funcţie cu nume încâlcit, care practic însemna că auditam respectarea regulilor de marketing şi mercantizare de către colegii din vânzări şi distribuitori". Ea este numai unul dintre cei şase manageri pe care antreprenorul român i-a convins să meargă în oraşul din inima ţării, venind din poziţii de conducere în companii din Capitală.

Directorul de resurse umane al Ambient, Judith Kis, are o experienţă aparte: deopotrivă a statutului de angajat care s-a relocat, dar şi a antreprenorului, întrucât soţul ei, Alex Balog, a renunţat la funcţia de director general la firma de betoane a concernului Strabag pentru a pune pe picioare o afacere de familie la Sibiu."În octombrie 2009, după naşterea celui de-al doilea copil, am început să fim mai deschişi către oportunităţi care să ne aducă mai aproape de familie şi de cultura germană", povesteşte ea. În Bucureşti, cred ei, le-ar fi fost mai greu cu doi copii, iar oportunităţile de a găsi o bonă vorbitoare de limba germană erau reduse. Or, acest lucru era foarte important pentru ei: "Vorbim trei limbi în familie: germana, maghiara şi româna". În acea perioadă, Alex Balog a primit câteva contracte de consultanţă în zonă, Judith era în concediu pentru creşterea copilului, iar schimbarea a fost uşoară.

Pe lângă Sibiu, pe lista oraşelor care trezesc interesul celor care vor să se relocheze se plasează la loc fruntaş Timişoara, fapt deloc neaşteptat, din prisma PIB-ului zonal mare (al doilea la nivelul întregii ţări), a numărului ridicat de investiţii străine atrase, a şomajului scăzut, a apropierii geografice de Vest. Judeţul Timiş este fruntaş în clasamentul noilor locuri de muncă create prin investiţii în 2011, cu 1.052 de slujbe noi, urmat de Prahova (928), Satu Mare (960), Tulcea (686) şi Caraş-Severin (659). Judeţul mai are, aşa cum arată datele transmise de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, cel puţin un atu important: zece capitale europene sunt situate pe o rază de aproximativ 500 km.

Alegerea unui loc anume pentru cei ce vor s-o ia de la zero ţine, în general, de ce anume îşi doreşte fiecare, spun, la unison, atât cei care au făcut acest pas, cât şi profesionişti din domenii variate - de la transport şi logistică până la real estate. Recomandarea antreprenorului Adrian Crivii, care a clădit firma de evaluare Darian, are două componente.

Pentru cei dornici să facă afaceri, tot oraşele mari - cum sunt Cluj,Timişoara, Braşov, Oradea - vor constitui o alegere potrivită, având o calitate a vieţii mai bună decât la Bucureşti şi condiţii de dezvoltare potrivite. "În general, oraşele din Vestul ţării sunt mai dezvoltate şi pregătite pentru investitori însă şi preţurile imobiliarelor sunt mai ridicate", apreciază Crivii.

"Oportunităţi mari, dacă avem în vedere valorile proprietăţilor imobiliare, sunt în sud şi estul ţării, dar aici mentalităţile, societatea, autorităţile sunt mai puţin pregătite pentru investiţii." Pe de altă parte, continuă Crivii raţionamentul, avantajul evident al oraşelor mai mici este faptul că timpul are viteza mai redusă, în concordanţă cu dimensiunea oraşului. "Bucureştiul oferă cea mai trepidantă şi provocatoare viaţă, oportunităţi profesionale mai mari, evenimente culturale şi de petrecere a timpului liber, dar şi preţuri pe măsură", spune Crivii.

În privinţa unei destinaţii alese pentru relocare, "în general, un răspuns aşteptat ar fi Timişoara, Cluj, Constanţa sau orice oraş mare care are potenţial de dezvoltare, dar unde nu prea văd care ar fi diferenţa faţă de Bucureşti - aglomeraţie mai mică, stres mai puţin, acces mai uşor la infrastructură şi la network", spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM Logistic. El punctează însă că în aceste situaţii, nou-veniţii trebuie să înfrunte concurenţa din partea celor care au crescut şi s-au format în acele oraşe.

Eşti sătul de Bucureşti?

Ce oraş ai alege ca să începi o nouă viaţă?