Anul trecut, in decembrie, marii jucatori de pe piata de comert cu electrocasnice isi frecau mainile de bucurie. Oamenii se ingramadeau sa le cumpere televizoarele sau masinile de spalat, iar conturile bancare le erau din ce in ce mai grase. Mai mult decat atat: se pregateau sa profite de entuziasmul pietei si sa vanda o parte din afaceri unor fonduri de investitii straine.

Dar, peste noapte, totul s-a prabusit. Confruntata cu cresterea exponentiala a creditelor de consum si, implicit a deficitului comercial, Banca Nationala a decis sa ceara bancilor inasprirea conditiilor de acordare a creditelor. Rezultatul a fost dramatic. Din februarie, prin marile magazine de electrocasnice a inceput sa bata vantul, iar ceea ce ar fi trebuit sa fie o vanzare buna a pachetelor de actiuni s-a amanat. E doar un exemplu care arata puterea de a influenta viata economica de care dispune BNR.  Atunci cand cei noua membri ai Consiliului de Administratie decid sa scada sau sa mareasca rata dobanzii de interventie cu un anumit procent, hotararea lor inseamna mai multi sau mai putini bani in conturile companiei sau in buzunarele populatiei.

De asemenea, cumpararea sau vanzarea de milioane de euro pe piata de catre BNR influenteaza cursul valutar. Daca o firma are nevoie de un milion de euro si cursul de referinta al tranzactiei este cel al BNR, atunci trebuie sa scoata din cont 41,3 miliarde de lei. Poate ca daca ar fi schimbat banii cu o zi in urma, ar fi platit numai 40,9 miliarde de lei. Lipsa de inspiratie a insemnat o pierdere de 400 de milioane de lei. Adica 9.000 de euro. O suma care conteaza. Si cand directorul financiar al companiei stie ca aceasta crestere a cursului a depins de o interventie a BNR in piata, toate gandurile lui "bune" se indreapta catre seful BNR. 

De 14 ani, Mugur Isarescu este figura publica care se identifica 100% cu banca centrala. Ceilalti membri ai conducerii executive - prim-viceguvernatorul si viceguvernatorul - ies mult mai rar in fata, iar aparitiile publice a celorlalti cinci membri ai Consiliului de Administratie (CA) sunt aproape nule. Dar toti au un vot atunci cand se ia o decizie, si toate voturile au aceeasi importanta. 

Acum aproape doua saptamani, noul CA si-a preluat mandatul (media de varsta fiind de 52,1 ani; primul CA din 1991 a avut o medie de 52,6 ani iar cel din 1998 de 46,8 ani). Noua oameni vor decide politica monetara si de supraveghere bancara pentru urmatorii cinci ani. Patru dintre ei au fost colegi si in precedentul mandat. Ceilalti isi ocupa acum locul in sala de sedinta a CA, de la etajul 1, incapere in care se tin intrunirile de peste un secol. 

Probabil ca, acum 30 de ani, la patru dintre actualii membri ai CA nici prin cap nu le trecea ca vor sta la aceeasi masa si vor decide rata dobanzii intr-o economie capitalista. Mugur Isarescu, Eugen Dijmarescu, Napoleon Pop si Virgil Stoenescu s-au ciocnit pe treptele Institutului de Economie Mondiala din Bucuresti, institutie care a fost, dupa 1989, o veritabila "pepiniera de cadre" pentru cele mai inalte posturi de conducere, pe partea economica, din stat. 

Isarescu si Dijmarescu au impartit chiar acelasi birou, in care studiau, pe atunci, economia capitalista alaturi de cea socialista. Dupa 1989, Dijmarescu a devenit ministru, dar a avut aceeasi soarta ca si guvernul Roman. Dupa doi ani in functia de vicepresedinte al Senatului si cinci in Japonia, ca ambasador, Dijmarescu si-a reluat locul in organigrama demnitarilor din Romania. 

Alegerea in pozitia de viceguvernator l-a prins in functia de ministru in cabinetul Nastase. Initial, el nu a fost pe lista celor care trebuiau sa vina la BNR, dar decizia PSD de a nu-l sustine pe Mihai Bogza pentru un nou mandat l-a facut, iata, coleg din nou cu Isarescu.  Paradoxal, Dijmarescu a mai candidat pentru un loc in conducerea BNR, in 1998, fiind sustinut atunci de PD, in special de Traian Basescu - dar nu a avut succes. 

Trimiterea in faliment a catorva banci - Bancorex, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor, Banca Romana de Scont - si lichidarea Bancii de Investitii si Dezvoltare  l-au facut antipatic pe Mihai Bogza in ochii varfurilor PSD. Iar alegerea noului CA nu a fost altceva decat plata unei polite. Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, si Florin Georgescu - proaspat ales in functia de prim-viceguvernator - au mancat o paine buna la BID, fiind in Consiliul de Administratie. Banca a fost infiintata cu banii controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vintu, fonduri pentru care Bogza a cerut Parchetului cercetarea provenientei. In final, Vintu a lichidat banca singur.   

Ceilalti doi membri ai CA care au trecut in CV si Institutul de Economie Mondiala sunt Napoleon Pop si profesorul Virgil Stoenescu. Daca Stoenescu a lucrat numai trei ani la Institut, dupa care a plecat profesor la ASE, unde i-a avut ca studenti pe Ioan Mircea Pascu (actualul ministru al apararii), Dan Pascariu (presedintele HVB Bank) sau pe Misu Negritoiu (vicepresedintele ING Bank), Napoleon Pop a urcat timp de doua decenii aceleasi scari ale institutului din Piata Universitatii din Bucuresti cu Isarescu si Dijmarescu. 

Napoleon Pop, fost secretar de stat si director la WTC Bucuresti, a fost membru al PD si PNL, fiind un bun cunoscator al cercurilor puterii.  

 Noul prim-viceguvernator Florin Georgescu a fost, insa, cel mai implicat in politica, fiind un fidel al PSD. O intrebare care si-o pun multi este daca Georgescu se va integra cu adevarat in BNR sau va fi doar "omul partidului" in curtea lui Isarescu. Cei doi se stiu de peste un deceniu, cand stateau de aceeasi parte a baricadei la negocierile cu Fondul Monetar International. Georgescu, un om care nu ar lua o nota prea mare la diplomatie, a fost  ministrul finantelor in guvernul Vacaroiu, pozitie in care nu a excelat la capitolul "reforme".

Cu toate ca a beneficiat de o bursa Fulbright (Universitatea Kansas City - SUA) intre 1991 si 1992, Georgescu n-a devenit fan al sistemul capitalist, cu o economie deschisa privata. Fiind si intr-un guvern care a franat reformele economice cat a putut, Florin Georgescu a preferat rolul de aparator al sistemului centralist, cu o interventie puternica a statului in economie (inainte de 1989 a lucrat la Directia de Control de Stat).  

Probabil ca fostul ministru de finante a avut multe dispute cu Isarescu pe aceasta tema. De-a lungul timpului, a avut pozitii critice la adresa politicii BNR, vizavi de trimiterea in faliment a unor banci sau in privinta politicii de cumparare a valutei de pe piata. Cand PSD a fost in opozitie (1996-2000), Georgescu era cel trimis "la inaintare" sa se lupte cu cei de la putere, fiindu-i cunoscuta "vorbirea plastica" si  forta in dezbateri.

Din pozitia de parlamentar, el a devenit si bancher, trecand pe la BID, de unde si-a dat demisia inainte ca scandalul Vintu sa se ingroase, iar apoi a semnat condica in calitate de membru in CA al BCR - prima banca de pe piata. Dupa ce BERD si IFC (ramura de investitii a Bancii Mondiale) au devenit actionari la BCR, Georgescu a ajuns  presedintele Consiliului de Supraveghere (functie non-executiva). 

Alegerea unei noi conduceri la BNR si posibilitatea PSD-ului de a-si numi oamenii l-au adus din nou in fata reflectoarelor pe Georgescu. Acum, el trebuie sa se ocupe de supravegherea bancilor, postura in care se va izbi poate de dosarele bancare ale "prietenilor partidului". Totusi, Georgescu are un mare avantaj: nu a fost implicat in afaceri dubioase. 

Cristian Popa, cel mai tanar membru al echipei de conducere,  va fi vioara intai in acest mandat, avand in vedere importanta pe care o capata politica monetara. Dupa mai mult de un deceniu in care s-a ferit sa-si asume in mod clar si decis  responsabilitatea stabilitatii preturilor, acum BNR isi pune oficial capul la bataie pentru a reduce inflatia. 

Popa este fiul unor diplomati si a devenit viceguvernator pentru prima data in 1998, la 34 de ani, cand a urcat din postul de consilier al lui Isarescu. E considerat unul dintre cei mai buni economisti romani. Este cel mai bun negociator in discutiile cu organismele financiare internationale. Totul cade pe umerii lui, iar un esec in privinta ratarii tintei de inflatie il va aduce pe prima pagina a ziarelor. Alaturi, bineinteles, de Isarescu. 

Dintre ceilalti trei membri ai CA, profesorul de moneda Silviu Cernea este cel mai vechi (al treilea mandat), el trecand alaturi de Isarescu prin toate momentele bune sau rele ale BNR din ultimii 14 ani.

Daca in primul CA de dupa revolutie nu era nici o femeie, acum sunt doua.

Agnes Nagy, sustinuta de UDMR, a obtinut un nou mandat, iar alaturi de ea a intrat acum in CA Maria Ene, fost director adjunct in Bancorex, sustinuta de PRM. Intrebata fiind care sunt bancherii pe care-i apreciaza cel mai mult, Maria Ene a raspuns: "Pe domnul Ghetea ( presedintele Asociatiei Romane a Bancilor - n.r.) si pe domnul Isarescu". Cu inca un vot asigurat de partea lui in CA, Isarescu nu va avea asadar nici o problema in a conduce Banca Nationala in urmatorii cinci ani si in a deveni, la sfarsitul mandatului din 2009, cel mai longeviv guvernator din istoria de peste un secol a Bancii Nationale.

Totul a inceput, asadar, in 1990. Atunci, Isarescu era reprezentantul economic al Romaniei la ambasada din SUA (post primit imediat dupa revolutie) si a primit un telefon. Erau prietenii lui de la Institutul de Economie Mondiala si din Clubul de la Trocadero - se spune ca  Adrian Severin e cel care l-ar fi sunat. O parte dintre ei ajunsesera in guvernul Roman si nu aveau pe cine sa puna la conducerea Bancii Nationale a Romaniei.