EPOCA 3G

Piatra de temelie a telefoniei mobile asa cum este astazi a fost insa lansarea tehnologiei 3G, care a presupus investitii suplimentare din partea operatorilor, dar a deschis un nou drum de crestere, in conditiile unei piete care a devenit saturata, iar ofertele cu minute incluse, mai ales dupa cea a Cosmote cu 2.000 de minute pentru trei euro, nu mai sunt un argument suficient pentru clientii care astazi nu numai ca au chiar mai multe telefoane mobile, dar sunt si mai instabili si predispusi sa se mute dintr-o retea in alta.

Practic, asa a inceput batalia pentru internetul mobil, singurul segment unde inca mai exista crestere intr-un 2010 afectat de criza, cand consumatorii cauta sa taie si mai mult din cheltuielile cu telefonia mobila, astazi de cateva ori mai mici pe minut fata de vremurile de inceput. Tot Vodafone si la scurta vreme Orange au fost pionierii in acest segment. Ulterior au fost scoase la licitatie alte doua licente 3G castigate de Zapp si operatorul de telefonie fixa, cablu si internet RCS&RDS. Piata care cu nu multa vreme in urma era dominata de monopolul celor doi mari operatori, in timp ce restul isi asumau mai putin de 10% din piata, a devenit mai competitiva, cu cinci operatori de telefonie mobila. Unul - Zapp - a disparut insa anul trecut, cumparat de Cosmote, singurul operator ramas fara licenta 3G, pentru 207 milioane de euro.

In tot acest timp, telefonia fixa a pierdut teren, fiind treptat inlocuita de cea mobila, care a propus o alternativa mult mai la indemana in zonele unde liniile fixe erau putine. Romtelecom, operatorul care a monopolizat multa vreme piata, avea in 1997 peste 3,3 milioane de clienti si venituri de 1,33 miliarde de euro, dupa standardele contabile de la acea vreme, in timp ce anul trecut numara in jur de 2,7 milioane de clienti si venituri de 807,7 milioane de euro. Nici acum, cand telefonia fixa a devenit gratuita chiar si in cazul apelurilor in alte retele, iar abonamentele sunt mici comparativ cu situatia altor tari din jur, interesul de a avea telefonie fixa nu da semne de revenire.

Privita in ansamblu, evolutia telecomului romanesc din ultimii aproape 14 ani este atipica. Prin comparatie cu alte tari europene, lucrurile ar fi trebuit sa evolueze mult mai lent. Calculele sustineau ca ar fi trebuit sa ajunga in 2005 la un grad de penetrare de 30% din populatie, dar atunci nivelul era deja mai mult decat dublu, in 2007 se apropia de 100%, iar acum este mai degraba undeva in jur de 130%, cu 26 de milioane de clienti, in conditiile in care o parte dintre romani au doua sau chiar trei telefoane mobile. Piata, asa cum spun cei mai multi din interiorul ei, dar si spectatorii care privesc de pe margine, este una dintre cele mai dinamice de pe continent, cu toate ca a intrat aproape ultima in zona telefoniei mobile.

Anul trecut, valoarea pietei a ajuns la 4,3 miliarde de euro, dupa un varf de 5,1 miliarde in 2008, iar contributia la PIB a industriei a ajuns la circa 2%. Cifre in spatele carora se afla o istorie intensa de achizitii, rebrandinguri, relansari, lansari de noi tehnologii, razboaie pe preturi si pe clienti si, mai ales, apetitul oamenilor pentru conversatii interminabile.