Ca in orice conflict, adevarul se afla undeva la mijloc. Poate si angajatii au gresit, pentru ca nu au raspuns suficient de repede noilor cerinte ale angajatorilor, nu au reusit sa inteleaga ca vremurile bune au trecut si ca acum trebuie sa munceasca mai mult pe aceiasi bani sau chiar mai putini. Pe de alta parte, nici angajatorii nu au fost niste sfinti, ba chiar au profitat exagerat de noile conditii de pe piata muncii si au inceput sa-si exploateze angajatii, abordare care acum se intoarce impotriva lor si pentru care platesc cu varf si indesat. Fara sa cunoasca in amanunt Codul muncii sau fara sa le pese ca ar putea fi pusi sa dea socoteala, multi dintre angajatori au facut de la inceputul crizei o serie de greseli in relatia cu angajatii si mai ales in felul cum aleg sa puna punct acestei relatii.

Multe dintre greseli ar putea fi usor evitate, spun avocatii specializati in astfel de litigii, iar aceasta ar trebui sa fie o preocupare serioasa a managerilor din companii, in special a managerilor de resurse umane, de vreme ce, din cauza acestor greseli, au ajuns sa faca de risipa de bani, eforturi si nervi, de cand angajatii au inteles ca isi pot da foarte usor angajatorii in judecata. Iar faptul ca legislatia muncii este (inca) foarte protectoare cu angajatii ar trebui sa fie un motiv in plus de ingrijorare. "Practic, daca ar fi sa ne uitam la toate companiile din Romania, cred ca 99% ar fi gasite cu probleme de resurse umane", spune avocatul Iulian Patrascanu, managing partner in cadrul casei de avocatura Fine Law, Patrascanu si Asociatii.

El s-a specializat pe litigiile de munca, un segment extrem de infloritor pentru avocati in aceasta perioada. "Noi nu lucram pe cazuri de concedieri colective, ci reprezentam cazuri individuale, cele mai multe ale managerilor sau ale specialistilor care sunt concediati sau carora li se pregateste inlaturarea din firma", explica Patrascanu.Unii angajati apeleaza la avocati pentru ca nu vor sa fie nedreptatiti, iar altii doar pentru a se razbuna. In oricare dintre situatii, avocatii spun ca este destul de usor sa gaseasca nereguli in compania respectiva si ca este surprinzator ca firmele fac in continuare aceleasi greseli, desi sunt constiente de riscurile pe care si le asuma.

Cel mai adesea, nemultumirile angajatilor sunt legate de programul de munca. Desi in contractul individual de munca este unul dintre primele elemente specificate, rareori programul fix este respectat. Aceasta a devenit o problema abia dupa ce angajatorii au inceput sa nu mai plateasca orele suplimentare petrecute la birou. Asa ca angajatii s-au revoltat si au cerut sfatul avocatilor. "Daca in contractul individual de munca se mentioneaza ca programul de lucru normal este de opt ore pe zi, a solicita salariatului sa se prezinte la serviciu in alt interval orar necesita incheierea unui act aditional la contractul de munca, in care sa se prevada expres faptul ca salariatul este supus unui program de lucru inegal", precizeaza Iulian Patrascanu.

O alta greseala frecventa pe care o fac angajatorii este legata de modul cum desfiinteaza un loc de munca. In aceasta capcana au cazut multe companii in ultimii doi ani, de cand s-a dezlantuit valul de concedieri. Premisa de la care au plecat este corecta - un om poate fi concediat fara repercusiuni sau explicatii adiacente atunci cand postul sau este desfiintat. Dar si desfiintarea se face tinand seama de anumite reguli, avertizeaza specialistii in legislatia muncii. "Daca angajatorul doreste desfiintarea unui anumit post pentru motive economice, iar in societatea respectiva exista mai multe posturi similare, alegerea postului ce se va desfiinta nu trebuie sa fie aleatorie, ci trebuie avute in vedere criterii subiective, cum ar fi daca salariatul este unic intretinator de familie, dar si de performanta profesionala, caz in care este nevoie de o testare a tuturor salariatilor de pe acele posturi", subliniaza Patrascanu.

Avocatii mai spun ca o alta problema este legata de modul cum angajatorii fac retinerile de salarii atunci cand oamenii isi creeaza datorii fata de companie, prin depasirea bugetelor personale alocate sau alte cheltuieli facute pe banii companiei. Nici aici angajatorii nu sunt scutiti de pericolul de a fi dati in judecata, de vreme ce legea spune ca retinerile de salariu nu pot avea loc decat daca exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. De asemenea, retinerile nu pot depasi o treime din salariu, iar daca exista si alte titluri executorii impotriva salariatului respectiv, retinerile nu pot fi mai mari de o cincime din salariu.

Asa cum demisiile impun o perioada de preaviz, si concedierile ar trebui sa se faca pe acelasi principiu. Angajatorii trebuie sa fie foarte atenti la acest aspect, pentru ca altfel se pot trezi in fata unei hotarari judecatoresti care ii obliga sa anuleze concedierea. Nu este singura greseala in procesul concedierii. Adesea, firmele ascund decizia de a trimite acasa un om din companie in spatele unor motivatii precum "abatere disciplinara" sau "necorespundere profesionala". Desi ele reprezinta argumente valabile pentru concedierea unui angajat, ele sunt, totusi, destul de greu de dovedit, asa ca angajatorii trebuie sa fie cu ochii in patru si in ceea ce priveste acest aspect.

Acum trei-patru ani, angajatii care isi negociau salariile in euro sau dolari se considerau norocosi si privilegiati. Acum sunt insa nemultumiti, pentru ca deprecierea monedei nationale a depasit cursul intern stabilit la angajare si renegociat in fiecare an. Desi initial a fost o metoda foarte buna de a atrage candidati valorosi, acum unii au ajuns buni de plata. "Sunt angajati care cer in instanta diferenta de bani intre cursul intern, care de obicei este mai mic, si cursul BNR, care este mai mare, intrucat cursul de referinta pentru platile in lei este cursul BNR", explica avocatul de la Fine Law. Sigur, diferentele despre care vorbeste Patrascanu sunt realmente sesizabile atunci cand vorbim despre salarii de peste 1.000 de euro, deci pentru pozitii de specialisti, middle manageri sau top manageri. Numerosi angajati se plang de faptul ca trebuie sa participe la traininguri tinute in weekend. Desi pentru angajatori trainingurile reprezinta beneficii extrasalariale oferite personalului, indiferent de momentul in care se desfasoara sau durata lor, pentru angajati sunt mai degraba ore suplimentare, atunci cand au loc in afara orelor de program, in special in zilele libere.

Toate acestea au crescut semnificativ activitatile caselor de avocatura in segmentul de drept al muncii. "Toata economia a trebuit sa se reajusteze, insa partea buna pentru noi, avocatii, a fost ca am avut atatea zone noi catre care am putut sa ne reorientam, iar conflictele de munca au fost una dintre ele", conchide Mihaela Buzila, directorul departamentului de consultanta legala din cadrul KPMG Romania.

Buzila constata ca unele companii si-au invatat lectia si au inteles ca este mai bine sa previi decat sa tratezi, iar acum apeleaza la consultanta din partea avocatilor, pentru a evita aparitia unor brese in structura lor de resurse umane, care sa creeze o oportunitate angajatilor de a-i da in judecata. Cei ce nu au inteles inca riscul trebuie sa stie ca daca ajung intr-un astfel de conflict, solutia recomandata este reconcilierea amiabila. Altfel, ar putea avea de suportat consecintele unei decizii judecatoresti defavorabile lor, asa cum se intampla in mai bine de jumatate dintre cazurile care ajung in instanta.