La Campionatul European de Fotbal 2024, Germania a vrut să facă din tren mijlocul de transport al evenimentului pentru fani şi pentru echipe. Nu i-a reuşit planul deoarece Deutsche Bahn, compania naţională de căi ferate, este notorie pentru întârzieri şi greve. La Paris, pentru mobilitate la jocurile olimpice de vară de anul acesta, gazdele au împânzit marele oraş cu biciclete. 

Bicicleta nu întârzie dacă are calea liberă şi nu face grevă. Poate doar pană. Este o strategie care a avut succes. Cicliştii au luat cu asalt Parisul.

În timpul Jocurilor, numărul de călătorii cu bicicleta a crescut cu 50%. Vizitatorii au ajuns într-un oraş fără maşini, şi le-a plăcut.

Mii de biciclete suplimentare pentru bike sharing, locuri de parcare noi pentru vehiculele cu pedale şi două roţi, zeci de kilometri de benzi dedicate lor şi fiecare locaţie a Jocurilor având acces pentru biciclişti. Pentru cineva nefamiliar cu transformările Parisului, ritmul frenetic al celor mai aglomerate piste de biciclete din oraş poate fi şocant, scrie Bloomberg. Chiar şi pe cele mai înguste rute, pistele par benzi rulante cu călăreţi moderni care avansează rapid parcă lipiţi unul de altul. La viteză, o procesiune rapidă de semafoare şi treceri de pietoni îi asaltează pe călătorii pe două roţi. Iar regulile la intersecţii variază. Un semn cu un triunghi inversat arată că bicicliştii pot rula în cel puţin o direcţie, dar cedând prioritatea pietonilor. O lumină portocalie intermitentă îndeamnă la prudenţă. Poate fi copleşitor pentru un vizitator. Pentru jocurile olimpice, un milion sau mai mulţi vizitatori au fost încurajaţi să facă exact acest lucru pe noua reţea olimpică de ciclism a oraşului. Este un efort de inginerie urbană care a creat o lungime impresionantă de 54 de kilometri de ciclorute noi în puţin peste doi ani care se adaugă la o reţea deja în creştere până acum. Totul pentru a face din olimpiada de la Paris primele Jocuri Olimpice complet ciclabile ale erei moderne. Alte oraşe au deschis calea, dar cu un succes mixt. Organizatorii olimpiadei de la  Beijing din 2008 au pariat mult pe închirierea de biciclete, servicii care au dispărut în linişte după ce sportivii au părăsit oraşul. Pentru Londra 2012, numărul de curse cu bicicleta a crescut substanţial în timpul Jocurilor – cu 20% pe poduri şi cu 67% în apropierea parcului olimpic – iar numărul de închirieri de biciclete în oraş a atins pentru prima dată un milion într-o lună. Dar joaca s-a transformat în tragedie când un biciclist a fost ucis în apropierea parcului  de către un şofer de autobuz. La Rio 2016, scopul de a uni toate locaţiile prin trasee de biciclete nu a fost niciodată îndeplinit pe deplin, deşi reţeaua de piste s-a dublat. Acest succes a fost umbrit atunci când traseul dedicat bicicletelor de pe malul mării s- a prăbuşit în valuri, ucigând doi oameni. Se pare că proiectul de la Tokyo 2020 de a dubla infrastructura de piste pentru biciclete s-a finalizat cu găuri  şi nu la timp. Problema trecerilor prin intersecţii nu a fost rezolvată. Pandemia globală de COVID-19 i-a ţinut oricum departe pe vizitatori.

Este un efort de inginerie urbană care a creat o lungime impresionantă de 54 de kilometri de ciclorute noi în puţin peste doi ani care se adaugă la o reţea deja în creştere până acum. Totul pentru a face din olimpiada de la Paris primele Jocuri Olimpice complet ciclabile ale erei moderne.

Corentin Roudaut este voluntar pentru Paris en Selle (Parisul de pe şa), unul dintr-o armată de militanţi care a luptat pentru a face din Paris 2024 ceva diferit. Un traseu nou-nouţ duce până la pistele de atletism de pe Stade de France: un amestec de piste de biciclete pe şosea şi pe cheiurile canalului Saint Denis. Prima porţiune se termină lin, printr-o fâşie veselă de vopsea verde, la o parcare cu două etaje pentru biciclete, la umbra stadionului. Acolo sunt doar 1.000 din cele 20.000 de spaţii noi, permanente şi temporare, pentru parcat biciclete din oraş. La gara Gare du Nord există un impresionant parc de biciclete high-tech acoperit cu panouri solare. Pentru a popula această nouă infrastructură, schema de închiriere de biciclete din oraş, Velib, a câştigat încă 3.000 de biciclete, ajungând la un total de 20.000. Lime şi-a suplimentat flota cu 5.000 de biciclete pentru Jocuri, iar Dott şi Tier, care au fuzionat recent, a participat cu 10.000 de unităţi în plus, ajungând la o flotă de 30.000 de biciclete, majoritatea electrice. Acestea din urmă devin acum ceva comun.

Multe rute sunt simple, cu tehnologie low-tech, obţinute prin delimitarea cu borduri a pistei de benzile destinate traficului rutier pentru maşini. Asfaltul este acelaşi. Dar astfel bulevardele mari ale oraşului au ajuns să aibă kilometri de piste de biciclete cu două sensuri de circulaţie. Pentru alte rute  s-a folosit un tratament mai intensiv. Pe lângă noua Arena Porte de la Chapelle, într-un cartier de oameni cu venituri mici traversat de o autostradă urbană, şoseaua pentru maşini s-a înjumătăţit de la patru benzi la două, având acum trotuare mai largi, piste pentru biciclete noi, zone verzi cu aspect natural şi arbori stradali. Ceea ce odată erau kilometri de asfalt neglijat sunt acum un bulevard prietenos cu oamenii, o parte a unei ecologizări continue a unui oraş care mult timp a fost duşmănos cu copacii.

Acest succes nu a fost o întâmplare: Parisul şi-a antrenat muşchii pentru construirea pistelor de biciclete în timpul pandemiei de COVID. Se estimează că în prezent numărul de călătorii cu bicicleta în Paris ajunge la 500.000 în fiecare zi, ceea ce reprezintă 11% din totalul de călătorii din oraş, faţă de aproximativ 5% în 2019. Oficialii capitalei franceze speră ca 10% din cei aproximativ 10 milioane de vizitatori olimpici să fi folosit bicicleta pentru a ajunge în cele 35 de stadioane şi arene pe care se desfăşoară competiţiile sportive. Călătorind 15 până la 30 de minute. Preocupările pentru securitate au determinat Franţa să restricţioneze cine poate intra în anumite zone din centrul Parisului sau în apropierea locurilor de competiţie. Această transformare a avut şansă. În timp ce oficialii au propus iniţial ca 100% dintre vizitatorii Jocurilor Olimpice să folosească transportul public, Collectif Vélo Île-de-France, un conglomerat de activişti, inclusiv Paris en Selle, a văzut posibilitatea ca reţeaua de transport în comun să fie copleşită – şi ciclismul ca parte a soluţiei. În urmă cu puţin peste doi ani, în mai 2022, şi-au organizat propriul maraton-ştafetă simulat, cu bicicleta, pentru a face presiuni pentru schimbare. Primarul Parisului, Ann Hidalgo, i-a creditat pentru ceea ce a urmat, spunând: „Organizaţiile caritabile pentru ciclism ne împing atunci când suntem prea lenţi şi au dreptate să facă acest lucru”.

Chiar şi arondismentele de vest ale oraşului, în mod tradiţional mai ataşate de maşini, au fost convinse de entuziasmul dat de Jocuri să-şi construiască elementele de infrastructură pentru velotransport - din fericire, deoarece acolo sunt multe dintre arenele sportive. Acestea au fost planuri puse la punct anterior şi a căror punere în aplicare a fost  grăbită pentru Olimpiadă. Ele vor rămâne şi după terminarea Jocurilor, făcând parte din moştenirea olimpică, alături de eforturile de a face din Sena un râu curat, potrivit pentru înot. Adrien Sartre, care lucrează pentru viceprimarul responsabil cu ciclismul, a spus clar: „Vor rămâne amintiri grozave şi o infrastructură suplimentară de ciclism pentru parizieni”. Totul a început în 2010, când oraşul a alocat peste 400 de milioane de euro pentru modernizarea drumurilor, dezvoltarea de soluţii de parcare şi consolidarea infrastructurii pentru biciclete. Multe proiecte au fost realizate în pregătirea Jocurilor Olimpice.

Se estimează că în prezent numărul de călătorii cu bicicleta în Paris ajunge la 500.000 în fiecare zi, ceea ce reprezintă 11% din totalul de călătorii din oraş, faţă de aproximativ 5% în 2019. Oficialii capitalei franceze speră ca 10% din cei aproximativ

10 milioane de vizitatori olimpici, să fi folosit bicicleta pentru a ajunge în cele 35 de stadioane şi arene pe care se desfăşoară competiţiile sportive. Călătorind 15 până la 30 de minute.

În 2015, capitala franceză şi-a anunţat „Le Plan vélo de Paris”, un obiectiv la nivel de oraş pentru a facilita transportul cu bicicleta. Peste 150 de milioane de euro au fost dedicaţi dezvoltării infrastructurii pentru biciclete.

Bugetul a constat din 70 de milioane de euro pentru amenajarea pistelor de biciclete, 40 de milioane de euro pentru integrarea bicicletelor în reamenajarea marilor drumuri, pieţe şi proiecte urbane, 30 de milioane de euro pentru finanţarea programului de generalizare a zonelor cu circulaţie la viteze de până la 30 km/h şi de a face aceste zone piste de biciclete cu două sensuri,

6 milioane de euro pentru parcări de biciclete şi peste 10 milioane de euro pentru asistenţă la achiziţionarea de biciclete. Până în 2021, Parisul avea peste 1.000 de kilometri de piste de biciclete în limitele oraşului. Planul a fost un succes atât de mare încât în 2021 oraşul a anunţat cea de-a doua fază, de data aceasta cu o propunere ambiţioasă: să facă din Paris un oraş 100% prietenos cu bicicletele. Prin el, oraşul ar aloca

250 de milioane de euro în plus infrastructurii pentru biciclete. A doua fază este programată să se desfăşoare până în 2026, moment în care oraşul speră să „permită bicicliştilor să circule pe toate străzile capitalei, astfel încât mersul cu bicicleta să fie posibil de la un capăt la altul”.

De pe Stade de France se poate ajunge cu bicicleta pe cea mai aglomerată rută a oraşului, pe Rue de Sebastopol, unde un contor automat a detectat 2,66 milioane de treceri cu bicicleta până în iulie - şi aproape 7.000 de dimineaţa până la ora 14:00. Nu e loc şi nici timp pentru oprit. Biciclete elegante fac slalom printre bicicletele lente pe care oraşul le închiriază, iar din când în când trec grase şi greoaie bicicletele de marfă. Există chiar şi biciclete-taxi. Ştafeta va fi preluată de Los Angeles pentru JO din 2028.   

Totul a început în 2010, când oraşul a alocat peste 400 de milioane de euro pentru modernizarea drumurilor, dezvoltarea de soluţii de parcare şi consolidarea infrastructurii pentru biciclete. Multe proiecte au fost realizate în pregătirea Jocurilor Olimpice.

Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru