Anul 2024 va fi extrem de complicat din punct de vedere geopolitic şi economic. Cel puţin aşa pare la începutul acestui an.

Dacă din punct de vedere economic Statele Unite au reuşit să scadă inflaţia evitând recesiunea, din punct de vedere politic lucrurile sunt extrem de complicate. Nimeni nu ştie cine va fi noul preşedinte de la Casa Albă, iar o nouă luptă între Joe Biden şi Donald Trump nu va avea darul să aducă linişte peste ocean.

Nici în Europa nu este linişte politică, toată lumea va sta cu ochii pe rezultatele alegerilor europarlamentare pentru a vedea cât teren câştigă extrema dreaptă. Din punct de vedere macroeconomic, creşterea dobânzilor la euro îşi face simţită prezenţa în economia europeană, care mai degrabă cochetează acum cu recesiunea decât cu o creştere economică, cel puţin în primul trimestru din acest an. Germania, principala economie a Europei, este lovită de scăderea economică din China, dar şi de războiul din Ucraina. Dacă industria şi economia germane nu cresc, nici Europa nu va creşte.

China încearcă să revină la o creştere economică “cât China”, dar fără americani şi fără europeni le va fi din ce în ce mai greu. Tensiunile geopolitice dintre SUA şi China s-ar putea să se mai domolească, pentru că toţi au de pierdut. Dar ce te faci, că Beijingul susţine Rusia?

În Orientul Mijlociu, războiul din Gaza nu are darul de a linişti lucrurile, ci dimpotrivă, toate statele din jur sunt cu arma sau cu racheta la îndemână.

Războiul din Ucraina va continua, dar din păcate fără sprijinul financiar şi militar al americanilor, de fapt al republicanilor duri, ucrainenii vor pierde teren. Europa, de fapt Bruxelles-ul, în frunte cu Germania şi Franţa, nu au nicio strategie privind Ucraina, nu au arme şi nici bani suficienţi.

Toată lumea a obosit, toată lumea este acum cu ochii pe alegerile din propria ţară şi pe evoluţia propriilor economii.

La noi, cu cele patru rânduri de alegeri, viaţa ne va fi foarte complicată atât din punct de vedere politic, cât şi macroeconomic.

Nimeni nu ştie cine va fi noul preşedinte al României. Dacă dăm puţin timpul înapoi, din 2004 încoace au fost outsideri. Traian Băsescu a venit pe turnantă şi a luat locul la Palatul Cotroceni lui Adrian Năstase, Klaus Iohannis a venit de la Sibiu luând locul lui Ponta la Cotroceni, aşa că nu ştim cine va veni de data asta.

AUR câştigă teren pe fondul nemulţumirilor legate de politica celor două partide clasice – PSD şi PNL. Retorica AUR este îmbrăţişată din ce în ce mai mult nu numai de cei cu venituri mai reduse, ci şi de o mulţime de antreprenori români, care au o viaţă grea în business. Ca să nu mai vorbim de Diaspora, de cei patru milioane de români care muncesc în afară. Întrebarea este cât teren va câştiga AUR, aceeaşi întrebare fiind valabilă şi pentru senatoarea Şoşoacă.

În aceste condiţii, pe ce mizez în 2024?

1. Economia va creşte mai puţin decât aşteptările guvernuluiCiolacu (peste 3%) – Primul trimestru din 2024 va fi extrem de complicat, mai ales că de la 1 ianuarie îşi va face simţită prezenţa al doilea val de majorări de taxe. Investiţiile private sunt reduse sau amânate pentru după alegeri, mai ales cele mari. Tensiunea dintre guvern şi sectorul privat va continua, mai ales că guvernul nu va face nimic să reducă cheltuielile bugetare sau puterea fanariotă a administraţiei locale, iar în aceste condiţii companiile private vor trebui să plătească factura creşterii cheltuielilor bugetare şi a deficitului bugetar mare.

În acest moment, singurul motor de creştere este legat de investiţiile statului în infrastructură, dar întrebarea este cum le va plăti, pentru că deja sunt mari întârzieri la plata lucrărilor deja efectuate în 2023.

Nu ştiu cât se va vedea din banii din PNRR în economie sau dacă administraţia publică are chef să accelereze absorbţia fondurilor europene mai mult decât a făcut-o până acum.

Industria poate va recupera ceva din terenul pierdut în 2023, când a avut un minus de 5%, dar totul depinde de ce se întâmplă în Germania şi China.

2. Dobânzile la lei vor scădea, dar mai puţin decât aşteptările – Marile bănci centrale – Fed şi BCE – vor începe să reducă dobânzile la dolari şi euro, ceea ce va da prilejul tuturor băncilor centrale să înceapă acest proces.

La Bucureşti BNR va reduce dobânda de referinţă, aflată acum la 7%, poate mai devreme decât aşteptările, asta depinzând şi de evoluţia economiei, care scade mai mult decât prognozele. Problema este că scăderea dobânzilor nu va fi atât de mare pe cât se aşteaptă lumea. Guvernul trebuie să facă rost de bani pentru a-şi finanţa cheltuielile, deficitul şi reeşalonarea datoriilor, iar investitorii nu vor da buzna să dea bani dacă dobânzile nu vor fi mari, astfel încât să justifice riscul pentru România.

Anul trecut investitorii străini de portofoliu au cumpărat cu două mâini titluri de stat pentru că dobânzile au fost mari, mai mari decât în altă parte, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a fost confirmată.

ROBOR-ul va scădea sub 6%, dar nu cred că cineva se aşteaptă să ajungă la 3-4%. IRCC-ul va face doi paşi înapoi, dar nu spectaculoşi.

3. Cursul valutar leu/euro va rămâne stabil – În continuare intră euro în ţară, iar atâta timp cât investitorii străini care au mizat 10-20 de miliarde de euro pe titlurile de stat româneşti nu încep să vândă şi să iasă din ţară, cursul valutar nu va creşte. Iar acest lucru va fi ţinut cu dobânzi mai mari la lei. Mugur Isărescu nu cred că vrea fluctuaţii de curs, mai ales în 2024, în an electoral.

4. Mugur Isărescu va primi un nou mandat de guvernator al BNR – Ceea ce se ştie până acum este că Isărescu va primi un nou mandat de guvernator al BNR, la fel ca şi Leonardo Badea, viceguvernator. Celelalte două posturi executive – prim-viceguvernator şi încă un post de viceguvernator – îşi vor căuta noi nume. De asemenea, din cinci membri neexecutivi, doi au şanse mari să rămână pe post, iar celelalte trei poziţii vor fi disputate.

Atâta timp cât Isărescu este în fruntea BNR, mai ales în anul electoral 2024, pieţele externe vor fi mai liniştite.

5. Băncile vor începe să se confrunte cu credite neperformante - După ani de zile în care totul a mers bine, marcând profituri record, băncile de pe piaţa românească vor începe din nou să fie impactate de creşterea creditelor neperformante. Scăderea creşterii economice începe să se vadă în situaţia companiilor antreprenoriale româneşti, programele guvernamentale de garantare a creditelor expiră, iar în aceste condiţii, o bună parte dintre creditele acordate în pandemie vor sări în aer.

Creditarea a încetinit vizibil în 2023, pe fondul creşterii dobânzilor şi a lipsei de interes pentru noi împrumuturi din partea companiilor şi a persoanelor fizice. Nu ştiu dacă 2024 va aduce o revigorare a creditării, chiar dacă dobânzile vor mai scădea.

Este interesant de urmărit cum va trata BNR creditele neperformante care au garanţia statului.

6. Preţurile apartamentelor şi chiriile vor creşte, chiar dacă piaţa rezidenţială va scădea în continuare – 2023 a fost un an prost pentru tranzacţiile imobiliare, mai ales că preţurile apartamentelor nu au scăzut, aşa cum se aştepta multă lume. În schimb, au crescut chiriile. Această tendiţă se va menţine şi în 2024.

Dezvoltatorii nu prea vând ce au deja în stoc, iar în aceste condiţii nu se apucă de proiecte noi. Ca să nu mai vorbim de blocajul autorizaţiilor din Bucureşti. Preţurile apartamentelor nu vor scădea pentru că nu au de ce, având în vedere că există bani în piaţă. Chiriile vor creşte, în încercarea de a stabili un randament mai ridicat care să se apropie de creşterea dobânzilor bancare.

7. Salariile nu vor mai creşte, iar companiile vor începe să îşi restructureze organigramele – Firmele nu vor mai plusa la creşterea salariilor ca în anii anteriori mai ales că inflaţia este în scădere, iar proiectele de investiţii, care necesitau noi oameni, sunt puse pe hold. Pe fondul scăderii economiei şi a vânzărilor, creşterii fiscalităţii, companiile încep să se uite în ogranigrame, să vadă de unde pot să taie. Nu vom vedea restructurări masive, dar vom vedea tăieri de joburi.

8. Piaţa de finanţare a start-up-urilor din tehnologie va suferi în continuare – 2023 a fost un an prost pentru finanţarea start-up-urilor din tehnologie, iar 2024 va fi şi mai prost. Când banii erau ieftini şi se găseau peste tot, nimeni nu se uita la ce propuneau start-up-urile din tehnologie. Multe dintre ele nu au reuşit să treacă mai departe şi s-ar putea să vedem falimente şi ieşiri din joc spectaculoase. Vremurile în care puteai să strângi 500.000-1.000.000 de euro doar listându-te pe o platformă de crowdfounding s-au dus. Acum întrebarea în piaţă este cine va falimenta într-un mod oficial, pentru că deja multe start-up-uri din tehnologie sunt în moarte clinică, dar lumea încă nu ştie, mai ales investitorii mici.

9. Bursa va creşte,cel puţin în prima parte a anului – Listarea Hidroelectrica a scos la iveală o putere mult mai mare a investitorilor de retail decât erau estimările. Aşa se face că Bursa beneficiază de investiţii noi de retail care vor susţine creşterea acţiunilor, cel puţin cele mari, care acordă dividende.

2023 a fost un an bun pentru companiile mari, iar toată lumea se aşteaptă ca dividendele să fie pe măsură, ceea ce va atrage un semival de investitori noi de retail, care vor încerca să profite de randamentele ridicate, mai ales că dobânzile la depozite vor începe să scadă. Dacă piaţa va fi bună, vom vedea noi companii listate la Bursă, mai ales că există cerere. Dar, în momentul în care investitorii de retail cumpără, investitorii de portofoliu vând şi astfel vom vedea marcări de profituri după creşterea spectaculoasă din 2023, care a făcut ca acţiunile de la Bucureşti să ajungă supraevaluate comparativ cu acţiunile similare din regiune. Rezultatul alegerilor politice va avea darul de a duce Bursa mai sus sau mai jos.

10. Piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) – După creşterea spectaculoasă din 2023, când finalul de an a adus în prim-plan câteva tranzacţii mari - în frunte cu Profi, care a ajuns la 1,3 miliarde de euro -, lumea îşi pune mari speranţe pentru acest an că multe tranzacţii, care au rămas pe hold, vor fi reluate. Energia verde va fi cap de afiş, mai ales după achiziţia anunţată chiar în prima zi a anului de Petrom, dar se aşteaptă şi alte tranzacţii în industrie, agricultură, FMCG, IT şi Telecomunicaţii.

Ar fi trebuit să pun şi punctul 11, dar dosarul Roşia Montană, unde în joc sunt despăgubiri cuprinse între 1 şi 4 miliarde de dolari, l-am pus anul trecut, iar verdictul final s-a dus în 2024.

Dacă mai aveţi alte idei, sunteţi bine veniţi să le comentaţi.

Să aveţi un an bun atât din punct de vedere economic, cât şi politic!