♦ Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice a scos la concurs aproape 200 de locuri la licenţă şi masterat în sesiunea de admitere din această toamnă ♦ Aceste programe de studii vor forma viitoare economişti care să lucreze pe probleme de mediu, poluare sau deşeuri.

„Unul dintre domeniile care vor nevoie de adaptare rapidă şi continuă a pieţei muncii la evoluţia tehnologiilor şi a cadrului legislativ şi instituţional este cel al mediului. Dacă în analiză / cercetări referitoare la meseriile viitorului sunt inventariate cele precum ingineri sau arhitecţi de mediu, va fi nevoie, cu siguranţă, de specialişti care să gestioneze şi să optimizeze din perspectivă economică procese economico-sociale complexe precum: transpunerea în realitate a principiilor economiei circulare; creşterea ponderii energiei verde, a energiilor alternative în totalul energiei consumate; implementarea tehnologiilor verzi; educarea producătorilor, cumpărătorilor şi consumatorilor în direcţia realizării produselor sustenabile; promovarea principiilor sustenabilităţii în toate domeniile şi sectoarele de activitate “, a explicat prof. univ. dr. Mirela Stoian, decanul Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului.

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului are un număr total 700 de locuri la licenţă şi la masterat finanţate de la buget anul acesta, iar aproximativ 200 de locuri sunt încă disponibile în sesiunea de toamnă. Admiterea din sesiunea de toamnă se face online, în perioada

1- 7 septembrie 2021. Alături de Facultatea de Cibernetică din ASE, Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului a beneficiat de o creştere a numărului de locuri finanţate de la buget, întrucât formează specialişti în domeniile prioritare de dezvoltare a României, aşa cum sunt bioeconomia sau mediul, conform definiţiei din strategia naţională de cercetare a României.

„Competenţe precum: culegerea, prelucrarea şi analiza datelor economice şi de mediu; analiza aprofundată a fenomenelor şi proceselor economico-sociale şi a impactului acestora asupra ecosistemelor în scopul elaborării de rapoarte şi studii necesare conducerii organizaţiilor; elaborarea de strategii şi politici de dezvoltare durabilă; fundamentarea deciziilor privind politica şi gestiunea capitalului natural pe principiile dezvoltării durabile, sunt asigurate prin programele de studii ale Facultăţii de Economie Agro­alimen­tară şi a Mediului vin să răspundă acestor noi cerinţe şi orientări“, a mai spus prof. univ. dr. Mirela Stoian. Ea a mai precizat că absol­venţii acestor pro­gr­ame de studii sunt angajaţi atât în ins­ti­tuţii publice (minis­tere, agenţii etc.) cât şi în do­me­niul privat sau în ONG-uri.

Ştefania Papa­do­pol este una dintre absolventele masteratului de Economie Ecologică din cadrul Facultăţii de Economie Agro­a­limentară şi a Mediului din 2015, iar de peste patru ani lucrează într-un ONG din Malta, BirdLife Malta, care se ocupă de pro­tejarea păsărilor, habitatelor şi bio­di­ver­sităţii în general, precum şi edu­caţia de mediu în şcoli şi cu publicul.

„Rolul meu este de manager al departamentului de educaţie unde coordonăm diverse proiecte finanţate prin fonduri ErasmusĂ. Unul dintre pro­iecte, Teach, Inspire and Protect, îşi propune să echipeze educatorii cu com­petenţele necesare pentru a integra în programul zilnic activităţi ce au loc în aer liber pentru a conecta copiii cu natura şi a crea grădini prie­tenoase cu mediul. (...) Oamenilor nu le va păsa de ceea ce nu au expe­ri­mentat niciodată, prin urmare este im­portant să petrecem cât mai mult timp în natură începând din copilărie, mai ales într-o perioadă în care tehnologia şi jocurile pe calculator au înlocuit timpul petrecut în aer liber“, a explicat Ştefania Papadopol.

Ea spune că, pe parcursul studiilor, în timpul perioadei de practică a avut şansa de a intra în contact cu domenii de activitate cu aplicabilitate pentru protejarea mediului.

„De exemplu, eu am făcut practica la Viitor Plus, lucru care m-a ajutat să înţeleg cum funcţionează antreprenoriatul social şi cum putem transpune în practică conceptul de dezvoltare durabilă. Tot la masterat am învăţat despre diferitele scheme de finanţare şi politici la nivel european care sunt deosebit de importante pentru a accelera drumul către practicile prietenoase cu natura, precum şi diferite cunoştinţe despre managementul de proiect“, a mai spus Ştefania Papadopol.

În opinia ei, în prezent, multe dintre industrii doar iau din natură fără nicio măsură sustenabilă, în care se consumă în detrimentul naturii, lăsând în urmă deşeuri, consum de energie şi emisii de CO2.

„România are nevoie în toate domeniile de activitate de specialişti şi oameni responsabili faţă de natură, cu atenţie atât către protejarea mediului, cât şi către creştere economică. Statistic, ca exemplu, în România doar 11% din deşeuri sunt reciclate, în timp ce media europeană este de 47%. Da, este nevoie de specialişti şi management eficient capabil să propună şi să implementeze proiecte inteligente de reutilizare a resurselor, colectare selectivă a deşeurilor, de îmbunătăţire a biodiversităţii, a calităţii aerului, de educare a publicului şi nu numai“, a mai spus Ştefania Papadopol.

La finalul anului trecut, numărul total al studenţilor înmatriculaţi în Academia de Studii Economice din Bucureşti a fost de 23.579 (mai mare cu 734 faţă de anul universitar anterior). Dintre aceştia, 1.441 (cu 76 mai mulţi decât în ​​anul anterior) erau înscrişi la Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului.