Acţiunile băncilor italiene, în cădere liberă după ce guvernul de la Roma anunţă noi impozite excepţionale pe profiturile excedentare ale creditorilor. Scăderi şi pe principalele bănci germane
Acţiunile băncilor din Italia înregistrau scăderi semnificative în dimineaţa de după anunţul guvernului de la Roma prin care s-a aplicat un impozit excepţional de 40% pe profiturile „în exces” ale creditorilor, obţinute ca urmare a campaniei de înăsprire a politicii monetare.
La începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, 8 august, acţiunile BPER Banca coborau cu 8%, în vreme ce Intesa Sanpaolo scădea cu 7%, iar Banco BPM, UniCredit şi Finecobank se depreciau cu 6%. Indicele de referinţă FTSE-MIB era pe minus cu 1,6%, conform CNBC.
Efectele erau văzute şi în afara Italiei, Deutsche Bank şi Commerzbank – cele mai mari bănci din Germania – pierzând 2,5-3,5% pe Bursa de la Frankfurt.
Vicepremierul italian Matteo Salvini declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor (windfall tax) obţinute din creşterea ratelor dobânzilor va fi folosită pentru a reduce taxele şi pentru a oferi sprijin financiar deţinătorilor de credite ipotecare, gospodăriilor şi întreprinderilor.
„Este suficient să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului 2023 pentru a ne da seama că nu vorbim de câteva milioane, ci chiar de miliarde”, spune Salvini.
Taxa unică va fi egală cu aproximativ 19% din profitul net al băncilor pentru anul în curs, estimează analiştii grupului bancar american Citi pe baza datelor disponibile în prezent.
„Considerăm că această taxă este negativă pentru bănci, având în vedere atât impactul asupra capitalului şi profitului, cât şi asupra acţiunilor băncilor. Noul impact simulat este mai mare decât simularea pe care am efectuat-o în aprilie”, adaugă Azzura Guelfi, analist la Citi.
Impozitul se va aplica veniturilor "excedentare" nete din dobânzi atât în 2022, cât şi în 2023, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor, şi se va aplica asupra veniturilor nete din dobânzi care depăşesc o creştere anuală de 3% în 2022 faţă de nivelurile din 2021 şi o creştere anuală de 6% în 2023 faţă de 2022. Băncile sunt obligate să plătească impozitul în termen de şase luni de la încheierea exerciţiului financiar.
„Introducerea acestei taxe (care a fost discutată, apoi lăsată în aşteptare) ar putea determina băncile italiene să îşi majoreze costul depozitelor, iar acest lucru vine după o rundă de rezultate în care fiecare bancă şi-a majorat previziunile pentru 2023 privind veniturile nete din dobânzi, asumându-şi o încetinire a creşterii în S2”, continuă Citi.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro