Când şeful Bernard Arnault, şeful gigantului de lux LVMH, a vizitat China în vara anului trecut, el a pus ochii o clădire de cinci etaje, pe care voia să o transforme într-un gigant magazin pentru celebrul său brand Louis Vitton. Magazinul urma să se deschidă în 2024, dar la un an de la startul proiectului, în vitrinele acestuia nu se vede nimic, niciun client, niciun angajat, nicio geantă scumpă, scrie Bloomberg.

Progresul lent al unui astfel de proiect vorbeşte mult despre provocările şi dificultăţile cu care se confruntă peste hotare companiile europene din lumea luxului. Cererea pentru produsele de lux ar fi trebuit să explodeze după ridicarea restricţiilor sanitare. Realitatea este însă dezamăgitoare, apetitul pentru genţile, parfumurile şi accesoriile scumpe e la pământ. Drept rezultat, emblematicele branduri din lumea fashionului au pierdut 251 mld. dolari pe bursă, din martie şi până în prezent, un semnal că bogată sau nu, lumea nu mai are bani sau chef de lux.

Semnele că prăbuşirea sectorului de lux se apropie au început să se înmulţescă. Un prim semnal de avertizare l-a tras Hermes, care în trecut vindea emblematicele genţi Birkin pentru zeci de mii de dolari. În prezent, compania a decis să reducă preţul acestora, pentru a atrage clienţi. Totodată, companii precum Kering şi Burberry au început să ofere reduceri şi de 50% pentru a reduce din stocuri şi a face bani.

Directorii de vânzări, obişnuiţi să fie hărţuiţi de clienţii de lux cu privire la cea mai recentă gamă de produse, se străduiesc acum să convingă VIP-urile să răspundă la apeluri. După ani de creştere ameţitoare, se aşteaptă ca piaţa de lux din China să scadă cu până la 15% în acest an, potrivit companiei de consultanţă Digital Luxury Group.

Declinul este parţial ciclic, economia Chinei luptând să îşi revină după o criză imobiliară la nivel naţional. Dar şi mai îngrijorătoare pentru giganţii luxului din Europa sunt indicii ale unei schimbări permanente a cererii. Campaniile preşedintelui Xi Jinping de reprimare a funcţionarilor guvernamentali corupţi şi de promovare a unei distribuţii mai echitabile a veniturilor au făcut ca etalarea bogăţiei să devină nu doar o chestiune demodată, ci şi potenţial periculoasă. Între timp, tinerii consumatori chinezi îşi cheltuiesc din ce în ce mai mult banii pe experienţe precum călătoriile şi nu pe pe simboluri ale statutului.

Investitorii urmăresc să vadă dacă recentele stimulente pompate de guverul de la Beijing vor reuşi să îmbunătăţească situaţia economică a Chinei şi să aducă înapoi cererea, deşi nu există prea multe dovezi în acest sens.

Potrivit Baidu Inc., traficul în marile centre comerciale din China în timpul vacanţei de o săptămână de la începutul lunii octombrie a fost cu 18% mai mic decât în anul precedent.

Chiar dacă economia îşi revine, este puţin probabil ca oamenii să mai acorde aceeaşi atenţie produselor de lux aşa cum o făceau înainte.

Chinezii „nu mai au nevoie de branduri sau de etichete care să le dovedească bogăţia”, a declarat Jessica Gleeson, CEO al BrighterBeauty, o firmă de consultanţă în sectorul de retail cu sediul în Shanghai.

„Investiţiile în sine, sănătate şi în alte experienţe sunt cele care acum fac banii să se mişte şi nu văd o inversare a tendinţei”, a spus ea.