Viţa de vie care exista deja în podgorie a fost defrişată, au fost efectuate analize de sol, iar terenul a fost adus la un nivel optim pentru plantare. O nouă viţă de vie s-a născut pe dealurile însorite ale Turzii, iar astfel a început revigorarea unei zone cu un potenţial pentru turismul viticol. Investiţia totală în proiectul depăşeşte 4 milioane de euro, iar bugetele cheltuite pâna acum au vizat plantaţia cu viţă de vie, o cramă, un restaurant, o pensiune, dar şi o herghelie de cai.

„Am găsit în zona Durgăului, în apropiere de salina din Turda, o vie veche, atestată de la venirea romanilor în Dacia, care se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare Turda, cu care suntem asociaţi. Ei au avut administrarea terenului la momentul demarării proiectului, iar pentru derularea investiţiei am colaborat cu consultanţi români, francezi şi austrieci“, îşi aminteşte Claudiu Sugar, unul dintre proprietarii podgoriei.

Proiectul La Salina a fost demarat în anul 2011, odată cu analiza solului şi condiţiilor climatice, scrierea unui proiect de replantare, pregătirea terenului, urmând apoi plantarea efectivă a viţelor de vie, aduse de la două pepiniere din Franţa.

În 2013 a fost instalat sistemul de susţinere şi a fost tăiată via, iar în anul următor au fost plantate nouă hectare cu vlăstari de vie aduşi din Austria; în acelaşi an a fost culeasă prima recoltă, de pe o suprafaţă de 20 de hectare, producţia fiind de 47.000 de sticle. Tot în 2014, antreprenorii clujeni au deschis restaurantul Sarea-n Bucate, căruia anul trecut i s-a adăugat pensiunea cu acelaşi nume (cu 13 camere, 40 de locuri de cazare), crama La Salina şi a fost lansat centrul de echitaţie Salina Equines.

În prezent, suprafaţa totală a plantaţiei este de 70 de hectare, din care aproximativ 32 de hectare sunt cultivate cu vie care a ajuns la rod, cu soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Riesling de Rin. Alte 9 hectare vor intra pe rod în doi ani, aceste suprafeţe fiind cultivate cu Fetească Neagră, Cabernet Sauvinon şi Neuburger. Antreprenorul clujean crede că este o alegere curajoasă şi bine calculată şi oferă argumente: podgoria se află la altitudine mai mare de 450 de metri, este orientată către sud şi influenţa Arieşului face ca în zonă temperatura medie anuală să fie puţin mai ridicată decât în împrejurimi.

„În trecut, tot viţă de vie a fost plantată pe Dealurile Durgăului, cu Fetească Regală, Fetească Albă, Traminer, adică soiuri de tradiţie pentru centrul viticol Blaj, de care aparţine Turda. În mod surprinzător, apropierea de salină nu influenţează solul, care este format din cernoziomuri cu intruziuni de calcar“, afirmă Claudiu Sugar.

Antreprenorul clujean spune că lucrul la vie nu se opreşte niciodată, iar pentru a se obţine un vin bun, via trebuie trecută prin mai multe etape. Fluxul tehnologic pentru obţinerea băuturii lui Bachus începe cu stabilirea momentului optim de recoltare, iar apoi începe lungul drum al strugurilor către sticlă, care porneşte de la cules, iar apoi urmează recepţia cantitativă şi calitativă, zdrobitul şi scoaterea boabelor de pe chiorchini, presarea boabelor, fermentarea în tancuri, tragerea vinului de pe drojdie, filtrarea şi îmbutelierea.

„Calitatea vinului este pregătită încă din vie, unde strugurii sunt îngrijiţi şi culeşi manual. În lădiţe, cu o capacitate de 20 kg, nu ajung decât strugurii cei mai buni“, continuă Sugar povestea. În prezent, capacitatea de producţie, respectiv stocare, este de 140.000 de litri, reprezentată prin tancuri de inox şi butoaie din lemn de stejar. Tancurile de inox sunt dotate cu un sistem de răcire controlat, iar în timpul fermentaţiei alcolice temperatura nu depăşeşte 17-18 grade Celsius; după acest proces vinul este păstrat la 10-11 grade Celsius. După îmbuteliere, sticlele sunt aşezate orizontal în boxpaleţi metalici, astfel încât dopul să fie în contact permanent cu vinul, şi sunt depozitate în camere cu temperatura controlată, între 10-12 grade şi umiditatea peste 70%. Vinul este comercializat ulterior în retail şi horeca, preţul unei butelii ajungând la 7 euro.