AGROPOWER. O generaţie tânără preia frâiele afacerilor agricole puse pe picioare de părinţi după Revoluţie şi are planuri să crească de câteva ori veniturile sau să se extindă peste hotare
Experienţa într-un domeniu total diferit de agricultură i-a ajutat să aducă un suflu proaspăt afacerii şi să o ducă la alt nivel, susţin tinerii ce azi au în mâini businessul părinţilor şi au planuri să crească de câteva ori cifra de afaceri a companiei ori să se extindă în afara graniţelor, unii dintre ei făcând primii paşi în direcţia propusă.
„Schimbarea de generaţii înseamnă schimbare de atitudine, pentru că noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficientă“.
Experienţa într-un domeniu total diferit de agricultură i-a ajutat să aducă un suflu proaspăt afacerii şi să o ducă la alt nivel, susţin tinerii ce azi au în mâini businessul părinţilor şi au planuri să crească de câteva ori cifra de afaceri a companiei ori să se extindă în afara graniţelor, unii dintre ei făcând primii paşi în direcţia propusă.
Gheorghe Moraru s-a pregătit să devină arhitect şi chiar a intrat în breaslă pentru câţiva ani, lucrând în Cluj-Napoca la una dintre cele mai mari firme din domeniu, însă în urmă cu un deceniu a schimbat macazul şi s-a întors acasă să ducă mai departe businessul agricol pus pe picioare de tatăl său în 1995.
„L-am crescut de la circa 600 de hectare la 1.000 de hectare şi de la 300.000 de euro cifră de afaceri anuală la 1 milion de euro, cu o rată a profitului de 20%“, îşi aminteşte Gheorghe Moraru, în prezent administrator al Morar Pan Com, companie ce cultivă rapiţă, porumb, grâu, floarea-soarelui, mazăre, dar produce şi seminţe de grâu, iar până de curând a produs şi de porumb în judeţul Călăraşi.
În Drăgoeşti, judeţul Ialomiţa, Mădălina şi Adrian Cocan, fiica şi ginerele lui Nicuşor Şerban, unul ditre cei mai mari cultivatori de cereale şi producători de lactate din ţară, au ridicat o fabrică de lactate lângă ferma de vaci de lapte Agroserv Măriuţa, să crească valoarea adăugată a produselor.
Adrian Cocan, cu experienţă în vânzări, spunea în primăvara acestui an că se gândesc la extinderea peste hotare şi speră ca până la finalul lui 2020 să ducă brandul Lăptăria cu Caimac în cel puţin o ţară din vestul Europei, bugetul de investiţii pentru acest an fiind de 5 milioane de euro.
Pariul pe antreprenoriat făcut de Nicuşor Şerban în 1998, an în care leul se depreciase, a fost unul câştigător, avâd în vedere că în prezent cultivă cereale pe o suprafaţă de aproximativ 3.200 de hectare de teren agricol şi deţine un efectiv de circa 2.500 de capete de bovine, din care 1.000 dau lapte, ce ajunge să fie procesat şi ambalat în fabrica Lăptăria cu Caimac.
O altă poveste despre cum să duci mai departe tradiţia agricolă a familiei este şi cea a lui Ştefan Oprea, din satul Munteni aflat la aproape 90 de kilometri de Galaţi, care a preluat Compania Oprea, specializată în exportul de cereale, de la tatăl său şi a început să producă cereale în sistem ecologic, planul său fiind să facă şi produse procesate bio.
„În primă fază tatăl meu exporta întreaga cantitate de cereale, încă din 1994, iar eu am preluat afacerea în 2011, din dorinţa de a aduce plusvaloare producţiilor agricole prin procesare. Am început să produc în sistem ecologic, iar acum a crescut piaţa internă a produselor ecologice. Cred că putem creşte dacă facem un lanţ direct“, a spus Ştefan Oprea.
Afirmaţia a fost făcută în cadrul videoconferinţei ZF – Patria Bank „Importanţa parteneriatelor în business. Dezvoltarea companiilor agro şi micro prin cooperare şi colaborare“. Antreprenorul a adăugat că îşi propune să acceseze fonduri europene pentru a transforma porumbul bio în mălai şi grâul în făină, iar ulterior în alte subproduse.
Marius Chiric, un tânăr din judeţul Bacău, ce a lucrat o bună perioadă alături de părinţi în ferma familie, şi-a construit propriul business în 2011, Landteknic M&N, ajungând în prezent la 700 de hectare de teren cultivate cu cereale şi consideră că tehnologia şi digitalizarea vor deveni tot mai importante în dezvoltarea businesurilor din domeniul agricol, iar odată cu generaţiile noi de antreprenori acest trend va creşte.
Planul său este să extindă businessul prin adăugarea serviciilor de depozitare şi procesare şi se gândeşte la introducerea unor activităţi de creştere a animalelor. De asemenea, el îşi doreşte ca în viitor să ajungă la 1.000 de hectare lucrate.
„Schimbarea de generaţii înseamnă schimbare de atitudine, pentru că noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficientă. Multe lucruri sunt în curs de schimbare“, afirmă Vlad Popescu, tânărul de 32 de ani care a preluat compania cu îngrăşăminte organice a familiei, Norofert, iar în curând va livra primele produse în SUA.
florentina.nitu@zf.ro
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro