La urma urmei, ca presedinte al Rezervei Federale in ultimii 18 ani, Green-span a influentat puternic economia nationala si globala, devenind, in acest timp, o celebritate. Iar intoarcerea sa la viata privata este, prin urmare, departe de a fi privata. Greenspan tocmai a semnat un contract care prevede ca va scrie o carte pentru care a primit deja un avans garantat de peste 8,5 milioane de dolari. Fostul presedinte al Rezervei Federale nu mai vinde clientilor prognoze economice, iar discursurile sale, care odata clatinau pietele - dar erau gratuite - sunt acum livrate cu taraita unor audiente exclusiviste, unele care isi permit sa plateasca sume de sase cifre ca sa-l auda pe Greenspan spunand nimic in plus fata de ceea ce spunea mai demult.

"Ben Bernanke are o misiune grea", declara Greenspan intr-un interviu din care cea mai mare parte a ramas "off the record". "A-l determina pe predecesorul lui sa vorbeasca despre politica monetara sau despre previziuni pe termen scurt pentru afaceri nu l-ar ajuta." Intr-adevar, un e-mail care a circulat in interiorul companiei Lehman Brothers - care relata o discutie privata din 7 februarie a lui Greenspan cu mai bine de o duzina dintre executivii de top si marii clienti ai firmei - confirma ca fostul presedinte al Rezervei Federale a declarat intr-adevar in interviu ca "am ramas consecvent declaratiilor pe care le-am facut in trecut atat in discursuri cat si in alte ocazii".

O astfel de discretie este cat se poate de buna, spun observatorii Fed. Dupa atatia ani la carma rezervei federale, contractele care-i vin lui Greenspan sunt oarecum discutabile in aceasta era a succesului personalitatilor devenite branduri - de la fostul presedinte Bill Clinton in jos - care parasesc sectorul guvernamental pentru cel privat. Iar viteza cu care Greenspan a inceput sa faca bani ridica deja semne de intrebare printre cei care-l critica.

"Este o performanta neobisnuita pentru el, din pricina discretiei cu care Fed e asociata", spune Albert Wojnilower, un "contemporan" de-al octogenarului Greenspan si, la randul sau, faimos economist de pe Wall Street in anii ‘80. "Sunt sute de membri si fosti membri ai Fed si cu greu poti vedea pe vreunul sa vorbeasca atunci cand pleaca. Daca Green-span ar fi asteptat trei luni, n-ar mai fi fost vazut ca un om atat de legat de Fed."

Prima iesire publica a lui Greenspan, cea de la banca Lehman Brothers, a venit la doar sapte zile dupa ce acesta condusese ultima sa sedinta de consiliu a Rezervei Federale pe 31 ianuarie. Chiar daca s-a limitat la remarce nevinovate, spune James Galassman, senior economist pentru JP Morgan Chase, Greenspan trebuia sa se fi asteptat ca acestea sa fie distorsionate.

"Trebuie sa stie de-acum ca oamenii care povestesc ce zice el la astfel de reuni-uni private ii pot «pune cuvinte in gura»", spune Glassman. "I-au si pus, facandu-l sa para extrem de viclean si de cinic" si mai preocupat de inflatie decat au aratat ulterior notitele acelei ultime intalniri, atunci cand au fost publicate la sfarsitul lui februarie.

Predecesorul lui Greenspan, Paul A. Volcker, a castigat de asemenea bani buni dupa ce a parasit Fed in 1987, dar nu chiar imediat si nici la fel de spectaculos. Iar intre averile celor doi era oricum o mare diferenta. Greenspan si-a construit mai intai reputatia si o bruma de avere din pozitia de consultant al politicienilor republicani si ca proprietar al unei firme de consultanta, pe care a dizolvat-o in momentul in care presedintele Ronald Reagan l-a numit sef al Rezervei Federale. In timpul mandatului economiile sale, care au ajuns acum la o valoare neta de 4-8 milioane de dolari, potrivit unor relatari, au fost investite in certificate de trezorerie cu scadenta la un an.

Volcker, care si-a petrecut cea mai mare parte a carierei in structurile guvernamentale, era re-numit pentru tocmai pentru ca nu economisea - si, cu toate acestea, a intrat in viata privata cu mult mai putine ambitii decat a facut-o Greenspan. "Am stat si m-am scarpinat in cap o bucata de vreme", isi amintea Volcker intr-un interviu, adaugand ca nehotararea lui "a innebunit-o pe nevasta-mea". In cele din urma, Volcker si-a cladit averea ca presedinte al James D. Wolfensohn Inc., o companie de investitii. Dar in primele sase luni ale vietii sale post-Fed a inceput, ca si Greenspan, sa tina discursuri pe bani.

"Am vazut ca pot sa tin un discurs sau doua si sa castig cat la Fed", isi amintea Volcker. Ultimul lui salariu la Fed a fost de 80.000 de dolari anual, cu 100.000 de dolari mai putin decat venitul pe care l-a avut Greenspan ca presedinte in ultimul an.

Alan Greenspan a refuzat sa discute despre suma pe care a primit-o pentru discutia de la banca Lehman sau pentru celelalte doua discursuri pe care le-a sustinut cu usile inchise dupa plecarea de la Fed: una prin satelit, pentru un grup din Tokio, iar cealalta in fata clientilor companiei olandeze ABN Amro, adunati la hotelul St. Regis din New York. Bill Leigh, care conduce o firma ce intermediaza relatia cu personalitati de top care tin discursuri in diverse ocazii, spune ca nivelul onorariului pentru personaje de talia lui Greenspan este de 90.000-150.000 de dolari pentru un discurs.

In ziua in care a parasit Fed, Greenspan s-a transformat rapid in proprietar al Greenspan Associates. Deocamdata, el e unicul asociat. Iar personalul sau numara mai putin de cinci oameni. Programul zilnic al lui Greenspan s-a schimbat foarte putin in ultima luna. De obicei lucreaza cam 10 ore pe zi. La Fed, timpul lui liber era dedicat tenisului - de doua sau trei ori pe saptamana - si petrecerilor, la care venea insotit de Andrea Mitchell - sotia sa, care e sefa departamentului de corespondenti internationali de la NBC News.

Cele zece ore se duc acum in special pe scrierea memoriilor. A promis editurii, Penguin Press, ca primul draft va fi gata pana la sfarsitul anului. Un colaborator - probabil David Wessel, adjunctul sefului biroului din Washington al Wall Street Journal - va revizui cel de-al doilea draft, dupa care Greenspan spune ca va scrie un al treilea, despre care spera ca va fi si manuscrisul final.

Intelegerea de zece pagini pentru carte prevede, printre altele, promisiunea lui Greenspan ca va povesti la persoana intai detalii despre momente critice din timpul mandatului sau de presedinte Fed - prabusirea bursei din 1987, efectele economice ale colapsului Uniunii Sovietice si atacurile teroriste de la 11 septembrie.

Ca adept autoproclamat al unei piete libere - adica unul care crede in mecanismele pietei si in interventia limitata a guvernului - Greenspan a salutat ascensiunea economiei globale si, odata cu sfarsitul Razboiului Rece si a prabusirii economiilor planificate, "integrarea treptata a muncitorilor educati si prost platiti in forta de munca globala". Pentru ca viitoarea sa carte sa nu fie prea ingreunata de economie, Green-span a promis si ceva povesti din tineretea lui, inclusiv amanunte despre influenta mentorului sau, autorul si romancierul Ayn Rand, care l-a modelat ca om cu vederi liberale. Si va descrie si "intalnirile cu, impresiile despre" numerosi politicieni, membri de guvern, presedinti si lideri mondiali.

Cat despre politica, Greenspan are de gand sa argumenteze ca "falia ideologica" dintre republicanii conservatori si democratii liberali lasa "un centru nebagat in seama, de unde poate veni un candidat prezidential independent si bine finantat la scrutinul din 2008 sau, daca nu atunci, macar in 2012".

Reputatia lui de "profet" se bazeaza, totusi, mai mult pe introspectii economice decat pe predictiile lui politice. Greenspan a promis sa "analizeze fortele care vor da forma urmatoarelor decenii", concluzionand ca "e posibil ca, in anii care urmeaza, presiunile competitiei globale sa atraga multe economii de piata spre modelul american".

Traducere si adaptare de Mihai Mitrica