Alin Cocoş a fost audiat vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în dosarul în care este judecat alături de tatăl său Dorin Cocoş, de fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi de foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP), pentru fapte de corupţie în legătură cu soluţionarea unor cereri de desăgubire ale omului de afaceri Gheorghe Stelian.

Acesta a arătat, în faţa instanţei, că recunoaşte acuzaţiile care i se aduc de către anchetatori şi doreşte să fie judecat prin procedura simplificată, la fel cum au cerut, anterior, Dorin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Cererea celor trei a fost însă amânată de magistraţi, până după ce vor fi audiaţi toţi inculpaţii şi martorii şi vor fi administrate probele.

Alin Cocoş le-a spus magistraţilor cum l-a cunoscut pe Ionuţ Mihăilescu şi cum a ajuns să vândă terenul de la Snagov, din care o parte ar fi fost primită de Alina Bica. El a precizat că Ionuţ Mihăilescu s-a arătat interesat să cumpere proprietatea, împreună cu mai mulţi prieteni, printre cumpărători aflându-se şi fosta şefă a DIICOT.

În declaraţia sa, Alin Cocoş a mai arătat că, iniţial, a dorit să vândă terenul de la Snagov cu 200.000 de euro, dar tatăl său i-a spus să îl vândă cu 100.000 de euro mai puţin.

"La una dintre întâlniri a participat şi tatăl meu. Ionuţ Mihăilescu mi-a spus că nu are decât 100.000 de euro, dar a menţionat că printre cumpărători era şi Alina Bica. Tatal meu a acceptat preţul. Ulterior, l-am întrebat pe tatăl meu de ce face acest gest. El mi- a spus textual că are o obligaţie faţă de Alina Bica, de când ea era la ANRP. Ulterior, mi-a spus că obligaţia era legată de o despăgubire primită de Gheorghe Stelian. Am acceptat preţul pentru că tot ce am datorez tatălui meu. Dacă îmi spunea să vând cu 20.000 de euro, aşa făceam", a declarat Alin Cocoş, în faţa magistraţilor instanţei supreme.

Dorin Cocoş a confirmat şi el, în faţa judecătorilor, că i-a spus fiului său că are o obligaţie faţă de Alina Bica şi, dacă este cazul, să-l lase pe Mihăilescu să plătească terenul în rate.

Totodată, la termenul de vineri, avocaţii Alinei Bica au solicitat judecătorilor să dispună audierea Elenei Udrea în calitate de martor, pentru a arăta dacă SRI a pus presiune pe fosta şefă a DIICOT.

Instanţa supremă a stabilit un nou termen al procesului pentru 23 octombrie.

În dosarul "Bica 1" sunt judecaţi, pentru abuz în serviciu, opt foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în calitate de fost reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu şi Dragoş George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Cei opt foşti membri ai Comisiei din ANRP sunt acuzaţi că i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai este judecată, în acelaşi dosar, şi pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fapte de care a fost acuzată iniţial în dosarul "Bica 2". În urma unei decizii a instanţei supreme, dosarul "Bica 1" include toate acuzaţiile aduse Alinei Bica pentru fapte pe care le-ar fi săvârşit ca membru în comisia ANRP, precum şi acuzaţiile faţă de Dorin şi Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu.

Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită. Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.