Produsele tradiţionale, cu etichete „curate” pot fi comercializate cu greu în marile reţele de supermarketuri, dar îşi pot găsi locul în băcănii, în magazine de nişă, în puncte locale gastronomice, crede Ana Maria Mircea, fondatoarea restaurantului Dacia Romanian Dining. Ea a fost prezentă la conferinţa ZF Agrobusiness Summit 2024.

Ana Maria Mircea Leu a administrat câţiva ani carmangeria RoxAna, fondată de tatăl său în anii ’90. Apoi, în 2021, a deschis restaurantul Dacia Romanian Dining din Buzău şi estimează că va ajunge la un milion de euro în 2024. De asemenea, restaurantul a generat o a doua carmangerie, axată pe segmentul B2B.

„O tendinţă importantă pentru noi şi pentru ceilalţi fermieri este agroturismul şi promovarea produsului tradiţional local în puncte gastronomice, în experienţa diferită. Există potenţial de creştere, important este să avem educaţie antreprenorială, viziune, diferenţiatori, să investim în branding”, a spus Ana Maria Mircea.

Alte declaraţii:

♦ Cred mult că ADN-ul unui popor stă în produsele tradiţionale, m-am încăpăţânat să implementez acest lucru.

♦ Am pornit de la industria cărnii, de la produsul tradiţional local, cârnaţii de Pleşcoi, babicul de Buzău pe care l-am certificat la Bruxelles.

♦ E important să avem contact cu piaţa, să luăm feedback. Consumul a crescut, trendul este de a consuma un produs „curat”, preţul trebuie să reflecte munca producătorului, cheltuielile, utilităţile.

♦ Produsul tradiţional poate fi şi unul premium, pentru că aceasta este tendinţa. Nefiind consumul în marile lanţuri de magazine, intervine tendinţa de a forma băcănii, mici magazine de specialitate, o nişă de unde clientul poate lua produse „curate”, fără aditivi.

♦ Pentru tineri azi nu mai este cool să fie fermieri, să fie producători locali într-o afacere mică sau mijlocie. Este important să schimbăm acest lucru prin educaţie antreprenorială, prin branding, marketing, tinerii să vadă care este viziunea de dezvoltare pe termen lung, că pot avea profit, susţinere, subvenţii, beneficii, colaborare cu cooperative agricole. Pentru unii mici producători s-ar putea ca această producţie artizanală să nu facă faţă cerinţelor din zona de logistică şi distribuţie.

♦ Din experienţa noastră cu Carrefour, această colaborare oricât s-ar dori din partea producătorilor poate nu este realistă. Am colaborat timp de şase luni şi am văzut că oamenii cereau preţ mic. Aceste cerinţe sunt date nu neapărat de managementul supermarketurilor, ci de cea a pieţei, consumatorii nu sunt educaţi într-o alimentaţie curată. Am învăţat că este nevoie de o fabrică mai mare şi să ţintim băcănii, magazine care să pună produse premium. Tendinţa pieţei este de a conuma rafinat, dar nu în lanţul de magazine.

♦ În ultimii doi ani a fost o creştere semnificativă pe partea de atestare la nivel de ţară, ne creştem certificările de la an la an. Noi ne-am focusat pe ce putem face, să ne extindem afacerea de familie şi liniile de business. Nu am aşteptat sau cerut susţinere. Mai important este să ne asumăm noi ce putem face prin forţa noastră de muncă.