Progresul rapid al inteligenţei artificiale determină marile companii tehnologice să adopte un nou tip de energie, cum ar fi energia nucleară, prin care intenţionează să-şi alimenteze centrele de date în special pentru a-şi stimula proiectele de inteligenţă artificială, arată analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Companii precum Google, Amazon şi Microsoft au făcut deja acest pas, în ultimele luni semnând acorduri cu diverse centrale nucleare pentru utilizarea acestui tip de tehnologie în alimentarea centrelor de date, infrastructuri esenţiale pentru dezvoltarea corectă a proiectelor de inteligenţă artificială.

În acest scenariu, Agenţia Internaţională pentru Energie (EIA) subliniază că dezvoltarea energiei nucleare ar putea creşte vertiginos anul viitor. Acest lucru este reflectat în cel mai recent raport al său, Electricity Mid-Year Update, care indică faptul că în 2025, generarea de energie nucleară va atinge maximul istoric la nivel mondial.

Concret, EIA estimează că producţia de energie nucleară va creşte cu 1,6% în 2024 şi cu 3,5% în 2025, depăşind astfel vârful înregistrat în 2021. De exemplu, creşterea producţiei în Franţa, care reactivează multe dintre reactoarele sale după lucrările de întreţinere începute în 2021 şi 2022.

Lucrările au forţat închiderea reactoarelor, ceea ce a activat repornirea reactoarelor din Japonia şi deschiderea unora noi în ţări precum China, Coreea, India sau Europa, arată analiştii XTB.

Energia nucleară, în inima Europei

Pentru a înţelege această creştere a interesului în energia nucleară este necesar să ne întoarcem la un eveniment-cheie, din 2022: războiul dintre Rusia şi Ucraina, care a avut un impact direct asupra economiei şi pieţei energetice din Europa.

Întreruperea aprovizionării Europei, de către Rusia, şi sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Kremlinului au făcut ca preţul gazelor să crească, iar preţul electricităţii să atingă niveluri istorice. Toate aceste aspecte au evidenţiat nu numai dependenţa Bătrânului Continent de gazul rusesc, ci şi costul ridicat al dependenţei de alte regiuni pentru energie.

Acest scenariu, în care preţul gazelor a ajuns la peste 300 de Euro, iar preţul electricităţii la peste 350 de Euro pe megawatt, a determinat numeroase ţări să caute alternative pentru a acoperi cererea de energie şi a pus accentul pe cea nucleară, care a devenit din nou subiect de dezbatere după ce a pierdut din popularitate în 2011, în urma accidentului de la Fukushima.

În faţa problemelor de aprovizionare generate de conflictul ruso-ucrainean, multe ţări au decis să îşi redeschidă reactoarele şi să prelungească durata de funcţionare a celor existente pentru a reduce presiunea asupra cererii de energie din partea populaţiei. Această situaţie a împărţit Uniunea Europeană în două grupuri: cei care susţin această sursă de energie şi cei care cer oprirea.

Primul grup, condus de Franţa, include regiuni precum Suedia, Regatul Unit, Polonia şi Finlanda, care construiesc noi centrale pentru a-şi creşte producţia. Al doilea grup include Spania, care intenţionează să încheie activitatea nucleară în 2035, precum şi Germania, care în 2023 şi-a blocat ultimele trei centrale, punctează analiştii XTB.

Între timp, Parlamentul European a inclus acest tip de energie, împreună cu cea derivată din gaz, în „taxonomia verde", asemănându-le cu sursele regenerabile de energie. Aşa cum era de aşteptat, această decizie nu a fost lipsită de dezbateri.

Centrele de date stimulează energia nucleară

Revenirea controversată a energiei nucleare din ultimele luni a fost întâmpinată de un aliat neaşteptat: marile companii de tehnologie. După apariţia ChatGPT în 2022, o multitudine de companii şi-au dublat eforturile pentru dezvoltarea propriilor proiecte de inteligenţă artificială, o tehnologie cu potenţial de transformare a numeroase sectoare şi industrii.

De fapt, potrivit unui studiu al FMI, această tehnologie ar putea avea impact asupra 40% din locurile de muncă la nivel global şi până la 60% în economiile avansate. În plus, până în 2030, ar putea genera 3,5% din PIB-ul global, potrivit IDC.

Popularitatea în creştere a inteligenţei artificiale şi numeroasele oportunităţi care decurg din adoptarea şi utilizarea instrumentului au lansat companiile tehnologice într-o  cursă pentru preluarea conducerii acestei noi pieţe. Iar în această cursă, energia nucleară a dobândit un rol important neaşteptat.

De fapt, acest rol se naşte dintr-un element-cheie pentru dezvoltarea proiectelor de inteligenţă artificială, care vizează centrele de date, adică acele infrastructuri esenţiale care stochează infrastructura IT a companiilor şi reprezintă baza pentru stocarea şi analizarea volumelor mari de date de care AI are nevoie pentru dezvoltare, explică analiştii XTB.

Facilităţile sunt caracterizate de consumul ridicat de energie.  De fapt, EIA indică faptul că acestea reprezintă aproximativ 1% din consumul global de energie electrică, cifră care, potrivit Goldman Sachs, ar putea creşte la 2% sau 3% până la sfârşitul deceniului.

În plus, se estimează că o interogare de inteligenţă artificială consumă de până la zece ori mai multă energie decât o căutare standard pe Google, ceea ce creşte nevoia de aprovizionare cu energie.

Creşterea cererii de energie pentru centrele de date va fi motivată de angajamentul faţă de inteligenţa artificială, care, potrivit Goldman Sachs, va reprezenta 19% din cererea de energie până în 2028, având în vedere consumul ridicat necesar pentru aceste proiecte. Iar pentru a răspunde acestei creşteri a cererii, companiile tehnologice au decis să apeleze la energia nucleară, având în vedere capacitatea de producţie, emisiile reduse de carbon şi consecvenţa.

Big tech are nevoie energie nucleară pentru centrele sale de date

În ultimele luni a ieşit la iveală faptul că diferite companii tehnologice au decis să utilizeze energia nucleară pentru a-şi alimenta centrele de date, precum Microsoft, Amazon sau Google.

Acestea mizează pe o strategie care urmăreşte să îndeplinească două scopuri: pe de o parte, să alimenteze aceste infrastructuri, care funcţionează zi şi noapte; pe de altă parte, să respecte criteriile de mediu, reducându-şi emisiile poluante.

În cazul Microsoft, compania a anunţat la sfârşitul anului 2023 încheierea unui acord de cumpărare a energiei electrice cu startup-ul Helion Energy, care va începe furnizarea din 2028. Vorbim despre electricitate ce va fi obţinută prin fuziune nucleară, o tehnică nouă care nu produce deşeuri radioactive şi care nu a fost încă pusă în practică, deşi atât Microsoft, cât şi Helion Energy sunt încrezătoare.

În plus, recent, gigantul tehnologic a semnat un acord cu Constellation Energy, cel mai mare operator de reactoare nucleare din Statele Unite. Prin acest acord, Microsoft va prelua controlul asupra centralei Three Mile Island din Pennsylvania, în care Constellation Energy va investi 1,6 miliarde pentru reactivare. Energia generată va fi folosită, cum nu se putea altfel, pentru a alimenta centrul de date al companiei.

În cazul Amazon, compania a anunţat recent că, prin intermediul filialei sale Amazon Web Services, va investi 500 de milioane de dolari în X-Energy pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici de nouă generaţie (cunoscute sub denumirea de SMR) pentru a-şi alimenta centrele de date cu energie nucleară, arată analiştii XTB.

Aceste SMR, care oferă până la 300 de megawaţi faţă de cei 1.000 ai centralelor nucleare, se caracterizează prin faptul că sunt mult mai mici decât reactoarele tradiţionale, ceea ce le face mai uşor de instalat aproape de utilizatorul final, reducând pierderile înregistrate odată cu transportul.

Pentru a-şi finaliza investiţia, Amazon a ajuns la un acord cu Energy Northwest, un consorţiu de companii publice, ce presupune construirea a patru reactoare suplimentare. Pe lângă asta, a semnat un acord de colaborare cu Dominion Energy pentru a evalua potenţialul de dezvoltare a altor SMR în Virginia (Statele Unite).

Anterior, Amazon anunţase că a achiziţionat un centru de date alimentat cu energie nucleară de la Talen Energy. Contractul de achiziţie a fost evaluat la 650 de milioane de dolari.

Google, între timp, a anunţat un acord de achiziţie cu Kairos Energy, conform căruia compania va dezvolta şase, până la şapte noi reactoare modulare mici pentru a furniza energie nucleară centrelor de date şi birourilor gigantului electronic. Se preconizează că primul reactor va fi disponibil în 2030.

Cum se poate investi în energia nucleară?

Popularitatea crescândă a energiei nucleare a determinat mai multe companii din acest sector să înregistreze evoluţii pozitive ale acţiunilor lor. Este cazul companiilor americane Oklo (OKLO.US) şi NuScale (SMR.US), ale căror acţiuni au crescut, respectiv, cu 99% şi 37% după ce rivalii lor au ajuns la acorduri de finanţare.

Cameco (CCJ.US), Oklo, NuScale, Constellation (CEG.US) şi BWX Technologies (BWXT.US) au fost tranzacţionate, de asemenea, la maxime istorice în această lună, arată analiştii XTB.

Cumpărarea de acţiuni ale acestor companii poate fi o modalitate de a investi în energia nucleară. Totuşi, pentru cei care preferă să reducă riscurile, există şi opţiunea de a investi prin intermediul ETF-urilor, cum ar fi fondul Uranium and Nuclear Technology (NUKL.DE). Printre principalele poziţii ale acestui fond se numără companii din sector precum Cameco (15%), BMX Technologies (9%) sau Uranium Energy (6%).