Iniţiativa experţilor Comisiei Europene, lansată în primăvara anului 2022, privind stabilirea normelor referitoare la o indemnizaţie pentru reducerea favorizării îndatorării şi limitarea deductibilităţii dobânzii în scopul impozitului pe profit (cunoscută sub numele de DEBRA), reprezintă o propunere legislativă prin care companiile sunt încurajate să-şi finanţeze investiţiile mai mult din propriile capitaluri şi mai puţin prin datorii.

România, la fel ca alte state membre ale UE, limitează deductibilitatea plăţilor de dobânzi pentru datorii în anumite limite (conform prevederilor Directivei ATAD). Acest aspect creează un dezechilibru în deciziile de management financiar în favoarea finanţării prin datorii, în detrimentul utilizării capitalurilor proprii. Scopul DEBRA este de a neutraliza această preferinţă şi de a stimula finanţarea prin capitaluri proprii, limitând în acelaşi timp deducerea costurilor de împrumut.

Ce presupune?

Propunerea DEBRA se aplică tuturor contribuabililor supuşi impozitului pe profit în unul sau mai multe state membre, cu excepţia întreprinderilor financiare.

DEBRA este în prezent în stadiul de propunere legislativă, cu toate că planul iniţial era ca aceasta să producă efecte începând din 2024.

Propunerea include două măsuri separate care se aplică independent: o indemnizaţie pentru capitalurile proprii şi o limitare a deducerii dobânzii.

Întreprinderile financiare nu sunt incluse în domeniul de aplicare al măsurilor, deoarece acestea sunt supuse unor cerinţe de reglementare privind capitalurile proprii, care împiedică subcapitalizarea. În plus, multe dintre acestea nu vor fi afectate de limitarea compensatorie a deductibilităţii dobânzii, aplicabilă costurilor excedentare ale îndatorării.

Indemnizaţia pentru capitalurile proprii se calculează prin înmulţirea bazei indemnizaţiei cu rata relevantă a dobânzii naţionale. Baza indemnizaţiei este diferenţa dintre capitalurile proprii la sfârşitul exerciţiului financiar şi capitalurile proprii la sfârşitul exerciţiului financiar precedent, adică creşterea anuală a capitalurilor proprii. În cazul în care baza indemnizaţiei unui contribuabil este negativă într-o anumită perioadă fiscală, o sumă proporţională va deveni impozabilă pentru 10 perioade fiscale consecutive, cu excepţia cazului în care contribuabilul poate demonstra că acest lucru se datorează pierderilor suferite sau unei obligaţii legale.

Rata dobânzii naţionale relevantă se bazează pe două componente: rata dobânzii fără risc şi o primă de risc. Rata dobânzii fără risc este rata dobânzii fără risc cu o scadenţă de zece ani, iar prima de risc este stabilită la 1% pentru contribuabilii obişnuiţi şi la 1,5% pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Această abordare asigură că măsura are impact, dar rămâne simplu de pus în aplicare şi nu afectează bugetele statelor membre. Indemnizaţia se acordă pe o perioadă de zece ani pentru a aproxima scadenţa celei mai mari părţi a datoriilor, menţinând totodată sub control costul bugetar total al indemnizaţiei pentru capitalurile proprii.

Avantajele Directivei DEBRA

Printre principalele trei avantaje evidente ale Directivei DEBRA se numără, în primul rând,  armonizarea reglementărilor fiscale, ca o necesitate la nivelul UE, prin care ar fi mult reduse distorsiunile şi concurenţa fiscală neloială între statele membre. În al doilea rând, reducerea costurilor asociate cu finanţarea prin capitaluri proprii poate stimula investiţiile în companii, contribuind astfel la creşterea economică şi la crearea de noi locuri de muncă. Nu în ultimul rând, directiva oferă stimulente pentru IMM-uri, facilitând accesul lor la capitaluri proprii, pentru a se dezvolta.

Propunerea Comisiei asigură condiţii de concurenţă echitabile pentru datoriile şi capitalurile proprii din punct de vedere fiscal, eliminând astfel impozitarea ca factor care poate influenţa deciziile comerciale ale companiilor. Directiva tratează finanţarea prin datorii versus finanţarea prin capitaluri proprii din ambele perspective: dobânda aferentă utilizării capitalurilor proprii să fie deductibilă fiscal, la fel cum se întâmplă în prezent cu datoriile, pentru a atenua diferendele legate de utilizarea datoriilor şi a capitalurilor proprii din partea companiilor.

Impactul DEBRA asupra întreprinderilor

Implementarea directivei DEBRA va avea un impact semnificativ asupra contribuabililor din mai multe perspective. În primul rând, aceasta va încuraja companiile să îşi finanţeze activităţile prin capital propriu, reducând astfel dependenţa de împrumuturi şi riscul asociat cu datoriile. Aceasta poate duce la o stabilitate financiară mai mare şi la o capacitate crescută de a face faţă şocurilor economice.

În al doilea rând, indemnizaţia pentru capital propriu va oferi întreprinderilor un stimulent fiscal pentru a atrage investiţii şi a-şi creşte capitalul propriu. Acest lucru poate facilita inclusiv accesul la finanţare pentru proiecte de cercetare- dezvoltare şi inovare, contribuind astfel la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

Pe de altă parte, limitarea deductibilităţii dobânzii la datorie poate avea un impact negativ asupra companiilor care se bazează în mare măsură pe finanţarea prin împrumuturi. Aceste companii ar putea vedea o creştere a costurilor fiscale, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea şi capacitatea de a investi în noi proiecte.

Totuşi, Directiva DEBRA ar putea avea implicaţii semnificative asupra cadrului BEPS 2.0 Pilonul Doi. Directiva DEBRA, prin modificarea tratamentului fiscal al capitalului propriu şi al datoriei, ar putea influenţa ratele efective de impozitare (ETR) ale companiilor. Companiile ar putea fi nevoite să îşi ajusteze strategiile financiare şi procesele de raportare pentru a se alinia atât cu cerinţele DEBRA, cât şi cu cele ale BEPS 2.0.

DEBRA are potenţialul de a transforma modul în care întreprinderile îşi gestionează finanţele, promovând o structură de capital mai echilibrată şi reducând riscurile asociate cu datoriile. Cu toate acestea, companiile vor trebui să îşi adapteze strategiile financiare pentru a beneficia pe deplin de reglementările DEBRA şi pentru a minimiza - printre altele - impactul negativ al limitării deductibilităţii dobânzii la datorie.